Rogozin: Rusia va proteja ruşii din Transnistria în cazul unui conflict armat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Evident” că Rusia îşi va proteja cetăţenii din Transnistria în cazul unui conflict armat în regiunea separatistă din Republica Moldova, a declarat Dmitri Rogozin, vicepremierul rus. „Vreau să le spun tuturor care nu gândesc ca noi: nu trebuie să-şi bage nasul în Transnistria, nu trebuie să sporească tensiunile, pentru că acolo locuiesc cetăţeni ruşi”, a declarat Rogozin, citat de agenţiile de presă ruseşti.

Vicepremierul rus a transmis încă o dată că Rusia îşi va proteja cetăţenii în cazul unui conflict armat în Transnistria. Anunţul a fost făcut miercuri, la Moscova, după o întâlnire oficială dintre Rogozin şi Evgheni Şevciuk, liderul regimului separatist de la Tiraspol, transmite AFP.

Şevciuk a mers în capitala rusă alături Nina Ştanski, „ministrul” Externelor al autoproclamatei republici nistrene, pentru discuţii referitoare la situaţia economică a regiunii în urma semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

În depozitele controlate de armata rusă în Transnistria se află peste 21.000 de tone de armament din perioada sovietică. Cel puţin o fabrică de armament funcţionează şi astăzi în regiune. În anii 1980, cartierul general al Armatei a 14-a a Rusiei a fost mutat din Chişinău în oraşul Tiraspol din Transnistria - transformat între timp în capitală de liderii separatişti. 

Până în 1991, Armata a 14-a era formată din patru divizii motorizate de puşcaşi şi alte unităţi mai mici. Numai Divizia motorizată a 59-a de puşcaşi şi alte unităţi mai mici, inclusiv Regimentul al 1162-lea de rachete antiaeriene au rămas pe malul stâng al Nistrului în regiunea transnistreană. Alte formaţiuni, inclusiv diviziile a 28-a, a 86-a de gardă, a 180-a motorizată de puşcaşi, se găseau peste graniţă în Ucraina şi au devenit parte a Forţelor Terestre Ucrainene.  

image

Armata a 14-a a fost retrasă oficial de pe teritoriul Republicii Moldova în 1991, atunci când Chişinău şi-a declarat independenţa. Câteva divizii au rămas însă în Transnistria pentru a proteja depozitele de armament. Atunci când a izbuncit conflictul, forţele separatiste au folosit aceste arme, cu sprijinul Rusiei, asupra luptătorilor moldoveni. 

Acum, în Transnistria se mai află oficial în jur de 2.000 de soldaţi ruşi. Estimările neoficiale anunţă însă cu câteva mii mai mulţi. 

Contrabanda, traficul de droguri şi de persoane care se desfăşoară prin Transnistria, o ţară nerecunoscută şi care oficial nu există, sunt de notorietate.

Moldovenii n-au vamă spre Transnistria – ar însemna să recunoască Republica Moldovenească Nistreană, o fâşie de pământ de 4.000 de kilometri pătraţi pentru care, la 2 martie 1992, au pus mâna pe arme. De cealaltă parte, spre Ucraina, punctul de frontieră are două seturi de vameşi: separatişti transnistreni şi ucraineni. Nici aici moldovenii nu mai deţin controlul.

În Transnistria trăiesc în jur de 500.000 de oameni, nimeni nu mai ştie exact câţi sunt cu totul şi câţi dintre ei sunt români şi moldoveni. Cele mai recente date oficiale, din 2005, arată că moldovenii reprezintă grupul etnic majoritar din Transnistria, cu 32,1% din populaţie.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite