Cum sunt speriaţi moldovenii de UE: „Dacă intrăm, oamenii nu vor mai primi pensii, pierdem suveranitatea şi Transnistria, salariile vor scădea”
0
Propaganda anti UE dusă de Kremlin şi câteva partide politice, ONG şi activişti din Republica Moldova este de notorietate. Pentru a-i speria pe oameni şi a-i convinge că singura lor salvare este „mama Rusia”, aceştia au lansat câteva idei care, deşi complet false, şi-au atins pe alocuri scopul.
„Federaţia Rusă duce un război clar faţă de dorinţa Republicii Moldova de a se integra în UE”, a declarat astăzi într-o ediţie Adevărul Live Victor Chirilă, directorul Asociaţiei pentru Politica Externă din Republica Moldova. În timp ce propaganda rusă are motive evidente, mesajele anti UE din interiorul Moldovei sunt cele care atrag atenţia şi care, de cele mai multe ori, fac cel mai mult rău.
Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova a strâns cele mai vehiculate astfel de mituri într-o listă şi le-a demontat pe fiecare în parte, explicând clar prevederile acordului de asociere şi liber-schimb.
Ministrul de Externe de la Moscova a anunţat astăzi că ar putea introduce noi sancţiuni asupra Republicii Moldova, în cazul în care consideră că acordul de asociere şi liber schimb cu UE pe care îl va semna mâine, la Bruxelles, afectează economia rusă.
Campania prin care se încearcă împiedicarea Republicii Moldova de a semna acordul de asociere şi liber-schimb cu Uniunea Europeană a devenit însă tot mai agresivă în ultimele săptămâni. Moscova încearcă să-i descurajeze pe moldoveni, folosindu-se în primul rând de pârghiile economice pe care le deţine în relaţia cu Chişinăul. Postul „Vocea Rusiei”, aservit Kremlinul, a transmis prin mai multe articole că Moldova va avea de suferit dacă alege acordul cu UE în locul integrării în uniunea vamală eurasiatică pe care Vladimir Putin încearcă s-o extindă în spaţiul ex-sovietic.
„Dmitri Medvedev s-a referit la necesitatea unor restricţii vamale pentru Ucraina şi Moldova după asocierea cu Europa. Acesta este un pas absolut logic şi aici nu există politică, ci numai economie”, transmite „Vocea Rusiei”. „În ceea ce priveşte Ucraina şi Moldova, ele au făcut alegerea lor. Visurile privind integrarea europeană, inspirate de pe ecranele televizoarelor prezintă imagini frumoase despre piaţa liberă, despre condiţii favorabile pentru noii consumatori. Însă cine are nevoie în Europa de vinul sau roşiile din Moldova? Acolo, piaţa este supraaglomerată”, continuă portalul rus.
Comuniştii vor în UE, socialiştii - nu
În acelaşi ton, Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, a lansat un clip video prin care foloseşte imaginea Conchitei Wurst de la Eurovision pentru a-i speria pe moldoveni. Sugerând că Europa are un alt set de valori pentru că a ales un astfel de câştigător la concursul muzical, Dodon, pledează pentru organizarea unui referendum pentru aderarea la uniunea eurasiatică. În mod bizar, Dodon nu a găsit sprijin pentru această campanie nici măcar de la Partidul Comunist condus de Vladimir Voronin, fostul mentor politic al lui Dodon, care a plecat de la comunişti în 2011.
Redăm integral analiza realizată de Delegaţia UE în Republica Moldova
Mitul 1: "Semnarea Acordului de Asociere constituie o ameninţare la adresa culturii şi valorilor tradiţionale ale Republicii Moldova."
Fapt: Departe de adevăr. UE şi-a asumat angajamentul de a apăra diversitatea culturii europene, deci nu pledează pentru schimbarea culturii unei ţări anume. UE reprezintă o organizaţie care celebrează diversitatea; pentru că moto-ul său este "uniţi în diversitate". Uniunea Europeană respectă valorile culturale ale Moldovei, iar Acordul de Asociere nu doar că le recunoaşte, dar şi va contribui la protejarea acestora. În mod special, Acordul de Asociere, similar Tratatului UE, nu impune nici o schimbare ce ţine de practica religioasă. Convingerile religioase ţin de sfera privatului şi prin definiţie nu pot constitui un subiect în care statul ar putea interveni; fiecare cetăţean, reieşind din propria voinţă, este liber să practice religia pe care şi-o alege. Uniunea Europeană respectă diversitatea religioasă şi promovează toleranţa şi dialogul reciproc dintre religii.
Mitul 2: "Acordul de Asociere va impune Moldova să legalizeze căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex."
Fapt: Nu. Legea Familiei nu ţine de competenţa UE. Toate ţările UE îşi dezvoltă propriul cadru legislativ în ceea ce priveşte relaţiile de familie, în baza propriilor valori, tradiţii şi culturi. UE nu cere Moldovei să dezvolte legislaţia pentru a proteja cetăţenii de discriminare. Aceasta este o cerinţă din cadrul Planului de Acţiuni pentru Liberalizarea Regimului de Vize. Ceea ce face legea anti-discriminare este să asigure tratamentul egal al tuturor cetăţenilor, inclusiv a celor ce aparţin minorităţilor. Aceasta protejează drepturile existente ale cetăţenilor, spre exemplu de a se bucura de un loc de muncă în care nu există discriminare.
Mitul 3: "Dacă Acordul de Asociere va fi semnat, autorităţile vor reduce locurile de muncă şi salariile, iar oamenii nu vor mai beneficia de pensii."
Fapt: Agenda de Asociere va crea o multitudine de noi oportunităţi pentru economia Republicii Moldova, care va fi integrată în economia UE (peste o pătrime din totalul comerţului mondial). Studiile economice independente demonstrează că Asocierea are o influenţă pozitivă asupra generării locurilor de muncă şi a salariilor, iar Republica Moldova va recupera decalajul faţă de restul ţărilor lumii în ceea ce priveşte competitivitatea economică.
Agenda de Asociere va apropia Republica Moldova de modelul UE de protecţie socială. Pensiile vor fi garantate şi treptat, vor creşte în paralel cu îmbunătăţirea standardelor de viaţă. Pensiile din Uniunea Europeană sunt mari (aproximativ 13% din PIB în 2011, comparativ cu 9% în Federaţia Rusă). A fost posibil de realizat acest lucru pentru că economia UE este competitivă, ceea ce permite asigurarea pe termen lung a unor beneficii sociale substanţiale.
Mitul 4: "Acordul de Asociere va tensiona şi mai mult relaţiile dintre Rusia şi Moldova şi ar putea duce la pierderea regiunii Transnistrene."
Fapt: Acordul de Asociere nu are scopul de a poziţiona Moldova împotriva Rusiei; dimpotrivă, scopul acestuia este de a promova stabilitatea şi cooperarea la nivel regional, iar DCFTA va stimula economia Republicii Moldova, generând apariţia mai multor oportunităţi, de pe urma cărora vor beneficia partenerii economici ai Republicii Moldova, inclusiv cei din Federaţia Rusă. Mai mult ca atât, Acordul recunoaşte pe deplin şi consolidează suveranitatea Republicii Moldova şi deschide calea spre participarea avantajoasă a regiunii transnistrene şi a agenţilor economici transnistreni în cadrul DCFTA. De asemenea, Acordul face referinţă la angajamentul Uniunii Europene de a susţine Republica Moldova să suporte costurile legate de reintegrare, atunci când se va ajunge la soluţionarea conflictului transnistrean prin intermediul mecanismelor internaţionale stabilite.
Mitul 5: "Acordul de Asociere va aduce puţine beneficii Republicii Moldova şi va impune doar cerinţe suplimentare."
Fapt: Categoric nu; acordul va aduce foarte multe beneficii tangibile pentru Republica Moldova. Ulterior, Acordul de Asociere va duce la o îmbunătăţire considerabilă a calităţii vieţii cetăţenilor ţării, atât prin consolidarea stabilităţii politice, economice şi instituţionale, cât şi printr-o economie mai puternică şi mai prosperă. Se prognozează o creştere economică de 5,4% anual.
Mitul 6: "UE se află într-o competiţie geopolitică cu Federaţi Rusă."
Fapt: Nu. Această opinie este povestea lansată de propaganda de stat a Rusiei, dar ea nu reflectă realitatea sau intenţiile Uniunii Europene. Întreaga istorie de succes a UE reprezintă căutarea păcii durabile, a stabilităţii politice şi a prosperităţii economice, între toate aceste elemente existând o interconexiune. Nu există îndoială că toţi cetăţenii Republicii Moldova vor avea beneficii considerabile de pe urma unor realizări similare la ei acasă. În 2008, UE a invitat Rusia să se asocieze în calitate de partener strategic la iniţiativa Parteneriatului Estic – ofertă pe care aceasta a respins-o. Ulterior, UE a înlocuit această ofertă cu cea a Parteneriatului pentru Modernizare UE-Rusia. Obiectivul Parteneriatului Estic este de a consolida stabilitatea politică şi de a fortifica economiile vecinilor imediaţi ai UE, cu scopul de a asigura pacea durabilă şi stabilitatea pe continentul european. Anterior anexării militare a Crimeii, fapt ce constituie o ameninţare directă la adresa acestui obiectiv, Rusia proclama securitatea europeană drept unul din obiectivele sale majore.
Mitul 7: "Acordul de Asociere va duce la pierderea suveranităţii Republicii Moldova."
Fapt: Acordul de Asociere nu încalcă în nici un fel suveranitatea Republicii Moldova. Dimpotrivă, acesta reiterează angajamentul UE faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi va susţine consolidarea acestora, deoarece DCFTA va stimula economia şi situaţia financiară a Moldovei, de asemenea, va ameliora calitatea guvernanţei economice şi politice şi va fortifica societatea moldovenească. Participarea Republicii Moldova la uniunea vamală va afecta suveranitatea ţării şi va duce la transferarea de către Republica Moldova a politicii sale comerciale unui organism supranaţional extern.
Mitul 8: "Odată cu semnarea Acordului, Republica Moldova va întâmpina dificultăţi economice."
Fapt: Dimpotrivă, de fapt, Republica Moldova va beneficia, ca urmare a noilor oportunităţi de comerţ, de un acces facilitat pe piaţa UE, care este cea mai mare piaţă din lume. Acordul va permite economiei Republicii Moldova să reducă decalajul faţă de UE în ceea ce priveşte competitivitatea şi astfel, treptat, îşi va găsi locul său în economia globală. Aceasta va oferi noi oportunităţi nu doar comerţului dintre UE şi Moldova, dar şi comerţului dintre Moldova şi restul lumii, deoarece normele şi standardele UE sunt recunoscute la nivel mondial. Cele mai sensibile sectoare vor beneficia de pe urma perioadelor lungi de tranziţie pentru a asigura adaptarea armonioasă a economiei moldoveneşti.
Mitul 9: "Beneficiile economice ale DCFTA pentru Moldova sunt nesemnificative, în timp ce costurile reformelor vor fi substanţiale."
Fapt: Cercetările economice independente sugerează că participarea Republicii Moldova la DCFTA va stimula exporturile ţării către UE cu 16%, iar importurile din UE cu 8%. Se preconizează ca DCFTA, în ansamblu, să stimuleze PIB-ul cu 5,4% anual, dacă reformele vor fi realizate. UE va sprijini Republica Moldova şi agenţii economici în elaborarea reformelor şi aplicarea acestora în perioada de tranziţie specificată în Acordul de Asociere. Cifrele menţionate anterior cu privire la creşterea scontată a PIB-ului nu includ creşterea de investiţii, care, cel mai probabil vor spori, datorită deschiderii pieţelor prin DCFTA, ceea ce va face Republica Moldova mai atractivă pentru investitori.
Mitul 10: "Agricultorii din Moldova nu vor putea face faţă introducerii standardelor SPS ale UE şi vor avea de pierdut."
Fapt: Regulile privind producţia de produse alimentare, precum şi creşterea şeptelului vor fi introduse treptat cu scopul de a asigura siguranţa şi calitatea alimentelor destinate consumatorilor şi de a reduce riscurile pentru sănătate. Micii fermieri care nu se implică în comerţ sau alte activităţi comerciale nu trebuie să implementeze reformele. Însă, cei care îşi vând produsele în Republica Moldova sau peste hotare vor avea la dispoziţie o perioadă de tranziţie pentru a se pregăti de creşterea treptată a aşteptărilor în ceea ce priveşte siguranţa şi calitatea produselor agricole în sectorul lor. Pentru producătorii de alimente, una din consecinţele DCFTA va fi creşterea veniturilor prin sporirea productivităţii agriculturii.
Mitul 11: "Exportatorii moldoveni nu vor avea oportunităţi pe piaţa UE."
Fapt: Experienţa a demonstrat că producătorii moldoveni sunt capabili să vândă din ce în ce mai mult pe piaţa Uniunii Europene. Acest lucru va fi mai evident atunci când Moldova se va alinia la standardele UE privind siguranţa şi sănătatea produselor, pentru a comercializa mai uşor şi mai eficient produsele pe cea mai mare piaţă unică din lume. DCFTA va permite Moldovei să parcurgă acest proces într-un mod organizat, cu susţinere tehnică şi să ofere producătorilor moldoveni acces liber pe piaţa UE.
Mitul 12: "Dacă Acordul de Asociere va fi semnat, exporturile tradiţionale ale Republicii Moldova către Rusia vor fi întrerupte din cauza adoptării standardelor europene."
Fapt: Standardele UE nu au fost niciodată un obstacol pentru exporturile către Rusia sau alte state, aşa cum a demonstrat în mare măsură experienţa companiilor UE şi a altor producători care aplică normele şi standardele UE. Astfel, nu există nici un motiv obiectiv pentru care standardele UE ar trebui să cauzeze probleme întreprinderilor moldoveneşti. Acele companii care deja exportă pe piaţa rusească pot continua să facă acest lucru chiar şi după implementarea Acordului de Asociere – în cazul în care nu sunt impuse restricţii şi interdicţii cu caracter politic.
Mitul 13: "Prin semnarea Acordului de Asociere, Moldova va pierde piaţa CSI."
Fapt: DCFTA este compatibil cu toate celelalte acorduri de liber schimb la care Republica Moldova este parte, deoarece acestea nu solicită ca Moldova să devină membru al unei uniuni vamale care va priva Moldova de suveranitatea de a-şi realiza propria politică comercială. Acest lucru este valabil, în special, în cazul Acordului de Liber Schimb cu ţările CSI. Prin urmare, după semnarea Acordului de Asociere cu UE, Moldova va putea să exporte fără taxe vamale atât în UE, cât şi în CSI. Mai mult ca atât, va intra în vigoare Acordul de Liber Schimb cu Turcia, care în prezent este a treia cea mai importantă piaţă pentru exporturile moldoveneşti. În fine, deoarece standardele UE sunt recunoscute la nivel global, în mod automat se vor deschide şi alte pieţe importante din lume pentru bunurile şi serviciile moldoveneşti.
Mitul 14: "Relaţiile comerciale dintre Moldova şi Rusia riscă să se agraveze ca urmare a semnării DCFTA."
Fapt: Nu este adevărat. Piaţa UE şi a Rusiei diferă una de alta; comerţul cu UE nu are loc în detrimentul comerţului cu Rusia. Legăturile de afaceri devin mai strânse într-un mediu legal stabil şi previzibil, iar diferenţa iese în evidenţă atunci când agenţii economici decid unde să desfăşoare activităţi comerciale. Republica Moldova este un stat membru al CSI, la fel ca şi Rusia şi poate avea relaţii comerciale cu Rusia la fel precum cu orice alt partener. Nu există nici un motiv de a înceta relaţiile comerciale atunci când regulile relevante sunt respectate.
Mitul 15: "Ca urmare a DCFTA, preţurile pentru consumatori vor creşte."
Fapt: DCFTA va face piaţa moldovenească mai deschisă pentru importurile din UE. Acesta va conferi mai multă competitivitate, ceea ce în mod normal va duce la scăderea preţurilor pentru consumatori. Conform unor cercetări independente, preţurile de consum vor scădea cu 1,0% pe termen scurt şi, respectiv, 1,3% pe termen lung.
Mitul 16: "Moldova va fi invadată de bunurile UE după semnarea DCFTA."
Fapt: Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, piaţa se va deschide asimetric, în favoarea Moldovei: exportatorii moldoveni vor avea imediat acces deplin la pieţele europene, în timp ce deschiderea pieţei moldoveneşti pentru produsele europene va avea loc progresiv. Datorită perioadelor lungi de tranziţie în ceea ce priveşte produsele şi sectoarele sensibile asupra cărora s-a negociat, piaţa moldovenească va fi deschisă produselor europene doar atunci când producţia proprie va deveni suficient de competitivă.
Mitul 17: "Dacă Acordul nu va fi aplicat în Transnistria, companiile din regiune nu vor mai putea exporta în UE."
Fapt: Acordul de Asociere va fi aplicat pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Pentru a permite pregătirea corespunzătoare pentru implementarea acestuia, regiunea transnistreană va continua să beneficieze de pe urma actualelor preferinţe comerciale autonome (deschiderea asimetrică a pieţelor UE pentru produsele fabricate în regiunea Transnistreană) până la sfârşitul anului 2015. Din acel moment, dacă condiţiile care vor permite implementarea DCFTA vor fi întrunite în regiune, exporturile vor beneficia de acces liber la piaţa UE. Însă, dacă aceste condiţii nu vor fi întrunite, exporturile din Transnistria către UE vor beneficia de regimul clauzei 'naţiunii celei mai favorizate' a Uniunii Europene (adică, se vor aplica tarife non-preferenţiale); cu alte cuvinte, UE nu va interzice exporturile din partea companiilor din Transnistria.
Mitul 18: "Economia Transnistriei va avea de suferit ca urmare a semnării Acordului de Asociere de către Republica Moldova."
Fapt: Pentru Transnistria, beneficiile de a participa la Acord vor depăşi considerabil posibilele costuri aferente tarifelor vamale. Aceste beneficii includ:
Acces sporit la piaţa UE pentru producătorii din Transnistria (actualmente, piaţa UE absoarbe aproximativ 45% din exporturile realizate de companiile din această regiune).
Reducerea barierelor netarifare pe piaţa UE după implementarea standardelor minime de calitate.
Îmbunătăţirea climatului de afaceri în regiune şi, în rezultat, stimularea activităţii investiţionale.
Mitul 19: "Neaplicarea Acordului de Asociere în regiunea transnistreană va diviza şi mai mult ţara."
Fapt: Obiectivul Acordului de Asociere este implicarea în asocierea politică şi integrarea economică, ceea ce va aduce beneficii întregului teritoriu al Republicii Moldova recunoscut la nivel internaţional; UE nu a exclus niciodată Transnistria din aceste perspective. Autorităţile regiunii Transnistrene au fost invitate să se alăture procesului de negociere şi să se implice în discuţii privind pregătirile practice pentru implementarea DCFTA în cele mai bune condiţii, în beneficiul economiei regiunii.
Mitul 20: "Moldova are semnate câteva acorduri de liber schimb pe care UE le consideră ca fiind incompatibile cu DCFTA."
Fapt: Nu este adevărat. UE nu impune nici o restricţie asupra acordurilor de liber schimb dintre Moldova şi alte state şi acest lucru nu se va schimba atunci când DCFTA va intra în vigoare. Dimpotrivă, acordurile de liber schimb cu o ţară precum Turcia impulsionează comerţul, deoarece companiile pot integra procesele de producţie şi importa componentele mai ieftin. DCFTA va impulsiona substanţial creşterea economică a Republicii Moldova şi nu va fi o ameninţare la adresa ţării sau a relaţiilor pe care aceasta le-a stabilit cu alte state. Ca urmare a semnării Acordului, Moldova poate avea relaţii comerciale cu Rusia, Turcia şi cu alţi parteneri FTA actuali sau viitori, aşa cum se întâmplă în prezent. DCFTA se aplică doar relaţiilor comerciale dintre UE şi Moldova.
Mitul 21: "UE va beneficia imediat de pe urma DCFTA, în timp ce Moldova va trebui să implementeze reformele."
Fapt: Nu. Condiţiile privind comerţul cu bunuri şi servicii, precum şi privind crearea condiţiilor pentru companii vor fi imediat ameliorate atât pentru UE, cât şi pentru Moldova, facilitând comerţul şi investiţiile. Acest lucru este deosebit de important pentru Moldova, care are nevoie de mai multe investiţii pentru a impulsiona creşterea economică. Atunci când DCFTA va intra în vigoare, companiile din Moldova vor avea imediat acces la piaţa UE, ceea ce va face Moldova mai atrăgătoare pentru investitorii autohtoni şi străini. O serie de alte avantaje de care Moldova va beneficia în baza Acordului depind de realizarea reformelor care vor permite ţării să implementeze standardele UE şi să sporească competitivitatea, astfel, permiţând agenţilor economici să-şi desfăşoare pe deplin activitatea comercială pe piaţa UE.
Mitul 22: "DCFTA va lega mâinile Moldovei şi va limita suveranitatea acesteia."
Fapt: DCFTA respectă pe deplin suveranitatea şi alegerea politică a Moldovei, inclusiv dreptul de a semna acorduri privind zonele de comerţ liber cu alte state. Este dreptul absolut al Republicii Moldova de a decide asupra relaţiilor comerciale cu alte ţări. DCFTA acţionează în interesul Moldovei – actualmente, UE este principalul partener comercial al ţării, reprezentând 40% din tot comerţul moldovenesc. Este de datoria Moldovei de a face acest comerţ mai puţin costisitor şi de a-l extinde. Exporturile sporite către UE înseamnă un profit mai mare şi, prin urmare, o creştere economică a ţării.
Mitul 23: "Ca urmare a semnării DCFTA cu Moldova, Rusia se teme de un aflux de bunuri din UE. Aceasta va periclita relaţiile dintre Rusia şi Moldova."
Fapt: Bunurile din UE nu pot intra pe teritoriul Rusiei în calitate de bunuri moldoveneşti, deoarece există un Acord între UE şi Moldova. Nu este atât de simplu. O simplă tranzitare a unui produs european nu îl va transforma într-un produs moldovenesc şi acesta nu va beneficia de un tratament preferenţial în Rusia. Acesta este un principiu comun acceptat la nivel internaţional, care este bine ştiut de Rusia.
Mitul 24: "Doar agenţii economici vor beneficia de pe urma DCFTA, nu şi poporul moldovenesc."
Fapt: Într-adevăr, companiile de export probabil vor deveni imediat beneficiarii Acordului de Asociere. Dar şi cetăţenii, în general, vor beneficia imediat de pe urma Acordului, deoarece bunurile importate din UE vor fi mai ieftine. Pe termen mediu şi lung, Acordul va spori investiţiile şi va duce la înfiinţarea noilor companii şi modernizarea anumitor sectoare ale economiei, datorită reformelor pentru care Moldova va primi asistenţă din partea UE. De asemenea, standardele de siguranţă a alimentelor şi bunurile de consum vor fi mai sigure pentru cetăţenii moldoveni. Vor fi create noi locuri de muncă datorită unei creşteri estimate de investiţii în Moldova, ceea ce va avea un impact pozitiv şi asupra salariilor. În fine, atât cetăţenii, cât şi agenţii economici vor beneficia de un grad mai mare de transparenţă în procesul decizional şi vor avea posibilitatea de a solicita informaţii din partea autorităţilor moldoveneşti despre orice subiect ce ţine de implementarea Acordului.
Mitul 25: "Moldova trebuie să realizeze reforme ambiţioase similar noilor state membre ale UE, dar nu are perspectiva calităţii de membru."
Fapt: UE şi Moldova se vor implica în reforme cu scopul de a aduce Moldova şi standardele de guvernanţă mai aproape de cele ale UE. Dar aceasta nu constituie încă un proces de aderare, iar reformele, asupra cărora s-a convenit, nu au aceeaşi amploare şi profunzime ca şi cele legate de procesul de preaderare la UE. Reformele convenite sunt ajustate pentru Moldova şi nu cuprind întreaga legislaţie a UE – doar părţi selectate care sunt necesare pentru a depăşi problemele legate de comerţ. Acordul de Asociere "lasă calea deschisă pentru evoluţii pozitive în relaţiile dintre UE şi Moldova".
Mitul 26: "Moldova trebuie să implementeze toate reformele într-o perioadă de timp mai restrânsă comparativ cu statele membre ale UE."
Fapt: Nu, nu trebuie. Este ireal să aşteptăm ca aceasta să se întâmple şi Acordul nu solicită acest lucru. Reformele trebuie planificate în timp, deoarece ele cuprind diferite aspecte ale vieţii economice şi perioadele de tranziţie sunt cele mai bune instrumente pentru a le introduce treptat. UE aplică această abordare graduală atunci când statele membre urmează să adopte o nouă legislaţie. Moldova a decis independent de cât timp are nevoie pentru a finaliza procesul de ajustare, sector după sector.
Moldova a negociat câteva perioade de tranziţie, care variază de la un domeniu la altul, în dependenţă de existenţa şi conţinutul legislaţiei naţionale şi a evoluţiilor de pe piaţă internaţională.
Mitul 27: "Costurile reformei vor atinge [orice cifră], ceea ce depăşeşte posibilităţile noastre."
Fapt: Nu există 'costuri' – există doar investiţii în viitorul ţării. Reieşind din aceasta, UE a oferit de-a lungul anilor o asistenţă financiară considerabilă Republicii Moldova pentru a o sprijini în procesul de reformare. Doar în 2013 aceasta a inclus 135 de milioane de euro sub formă de asistenţă (implementarea va începe în 2014) şi este foarte probabil ca acest volum să rămână stabil sau să crească în următori ani.
Mitul 28: "Asistenţa UE nu este suficientă pentru a satisface nevoile de reformare."
Fapt: UE a oferit deja de câţiva ani asistenţă Republicii Moldova în procesul de reformare. În domeniul comerţului, asistenţa în procesul de reformare a fost lansată anterior iniţierii negocierilor pe marginea Acordului de Asociere – începând cu semnarea Planului de Acţiuni privind Politica Europeană de Vecinătate UE-Moldova în februarie 2005. Prin intermediul Programului Compresiv de Dezvoltare Instituţională pentru perioada 2011-2013, s-a acordat asistenţă în valoare de 41 milioane de euro pentru reformele din domeniul comerţului. Aceste eforturi făceau parte dintr-un pachet de asistenţă mai extinsă pentru Moldova în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat, al cărui valoare constituie 135 milioane de euro doar pentru anul 2013. Acesta prevede asistenţă financiară, instruiri şi activităţi de consultanţă pentru instituţiile centrale. Asistenţa bilaterală din partea statelor membre ale UE este oferită în conformitate cu şi adiţional eforturilor Comisiei Europene. În cadrul noului Instrument European de Vecinătate (2014-2020) s-a planificat continuarea acordării unei asistenţe semnificative pentru implementarea DCFTA.
Mitul 29: "UE va fi singurul beneficiar adevărat al Acordului deoarece nu are nevoie de reforme costisitoare pentru a avea acces la piaţa moldovenească."
Fapt: UE va încheia Acordul de Asociere cu Moldova deoarece consideră că Moldova va obţine avantaje majore de la aplicarea modelului european de pace durabilă, guvernanţă politică, stabilitate şi prosperitate economică. Deşi este o ţară mică din perspectiva economică, Moldova constituie un partener important pentru UE (UE reprezintă aproximativ o pătrime din comerţul mondial). Un studiu independent a sugerat că pentru UE, impactul general al Acordului – ţinând cont de suprafaţa Moldovei şi participarea ei modestă la comerţul total al UE cu restul lumii (0,1%) – va fi nesemnificativ. Dimpotrivă, Moldova va avea de câştigat aproape 142 de milioane de euro ca venit anual sau 5,4% din PIB-ul ţării, dacă reformele vor fi finalizate. Prin urmare, beneficiile pe care le va avea Moldova de pe urma semnării Acordului depind şi de realizarea reformelor.
Mitul 30: "Moldova se va confrunta cu sancţiuni şi produsele sale vor fi interzise pe piaţa UE dacă nu va respecta termenele limită de realizare a reformelor."
Fapt: Implementarea reformelor şi termenii limită conecşi vor fi discutaţi în mod regulat în cadrul diferitor organisme instituţionale ale DCFTA. De asemenea, eventualele probleme legate de respectarea termenelor vor fi discutate în cadrul acestor organisme, inclusiv soluţiile adecvate pentru remedierea situaţiei. Totuşi, se consideră că termenele au fost bine analizate de către Republica Moldova pe durata negocierilor şi sunt percepute ca fezabile, ţinându-se cont de diferitele constrângeri la nivel naţional.
Mitul 31: "UE trebuie să întreprindă măsuri ca să sprijine ÎMM-urile, deoarece întreprinderile mici vor fi cel mai mult afectate de procesul de reformare."
Fapt: UE a acordat o atenţie sporită nevoilor ÎMM-urilor şi agenţilor economici, în general, în procesul de formare a DCFTA, pentru a asigura asumarea acestor reforme şi diminuarea impactului asupra întreprinderilor mici. Acest lucru a fost reflectat în proiectul de implementare care s-a axat pe competitivitatea ÎMM-urilor în ţările Vecinătăţii Estice. Proiectul East Invest este destinat Organizaţiilor de susţinere a afacerilor şi ÎMM-urilor care dispun de potenţial pentru a stabili relaţii de cooperare şi investiţionale cu întreprinderi similare din UE. În curând, proiectul va intra în cea de-a doua fază. ÎMM-urile din Moldova sunt, de asemenea, sprijinite prin Facilitatea de Finanţare a ÎMM-urilor care oferă împrumuturi pentru ÎMM-urile care întâmpină dificultăţi în accesarea fondurilor necesare pentru desfăşurarea operaţiunilor de la băncile comerciale.
Mitul 32: "DCFTA cu UE nu este mai avantajos pentru Moldova decât participarea în cadrul Uniunii Vamale."
Fapt: Fals din cauza a 2 motive majore. În primul rând, DCFTA reprezintă o zonă de comerţ liber: ceea ce înseamnă că comerţul dintre UE şi Moldova va deveni mai facil (prin eliminarea tarifelor şi alinierea normelor şi standardelor la cerinţele europene). Spre deosebire de o Uniune Vamală, o zonă de comerţ liber nu aliniază taxele de import şi export ale partenerilor şi nu îi obligă pe aceştia să adopte aceeaşi politică de comerţ. Prin urmare, într-o zonă de comerţ liber, Moldova şi UE îşi vor păstra opţiunile lor suverane asupra politicilor acestora. Într-o uniune vamală, această suveranitate este transmisă unei instituţii supranaţionale care implementează acordul cu privire la uniunea vamală. Un membru al uniunii vamale nu va mai putea decide liber asupra relaţiilor comerciale cu ţările terţe.
Se încarcă comentariile...
