Războiul din Ucraina. Summit-ul pentru pace din Elveția a început fără sprijinul principalilor aliați ai lui Putin

Lideri din aproximativ 100 de țări s-au adunat în Elveția pentru Summitul pentru Pace, care este menit să ajute la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, absența aliaților puternici ai Moscovei, precum China, va slăbi potențiala influență a evenimentului, scrie Reuters.

„Este destul de remarcabil că există aproape 100 de ţări care se prezintă la un Summit de pace la care principalul instigator al acelui conflict nu participă”, a spus Max Bergmann, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA.

„Este o lovitură de maestru diplomatică”, a spus Bergmann, care acum conduce Programul Europa , Rusia şi Eurasia la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale. William Courtney, un fost diplomat american, a calificat activitatea elveţiană drept „un succes uriaş”.

Elveția, care găzduiește reuniunea, vrea să deschidă calea pentru un viitor proces de pace care va include și Rusia. Dar diferențele geopolitice cu privire la invazia Federației Ruse împiedică acest lucru. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat chiar China că a ajutat Moscova să perturbe Summit-ul. Beijingul, desigur, neagă astfel de acuzații. China a spus inițial că va lua în considerare participarea la eveniment, dar în cele din urmă s-a retras pentru că Rusia nu va fi acolo. Fără Beijing, speranțele de a izola Moscova au dispărut. Războiul din Fâșia Gaza dintre Israel și Hamas a deturnat și el atenția de la Ucraina.

Kievul făcuse eforturi intense pentru ca o delegaţie chineză să participe la Summit pentru a da conferinţei mai multă legitimitate şi a crea o breşă între Moscova şi Beijing.

Jocul Chinei

Au existat, de asemenea, speranţe că Arabia Saudită ar putea participa după ceea ce Zelenski a descris discuţiile cu prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman ca fiind „productive şi energice”. Moscova a respins întâlnirea, declarând-o inutilă. China, care are legături strânse cu Rusia , a declarat că nu va participa deoarece conferinţa nu a îndeplinit cerinţele sale, inclusiv participarea Rusiei.

„Este clar că în acest moment, din punct de vedere geopolitic, pentru China, relațiile speciale cu Rusia au prioritate față de orice alte considerente”, – crede fostul ambasador al Elveției în China, Bernardino Regazzoni.

Summitul pentru pace va dura două zile, între 15 și 16 iunie, în stațiunea Bürgenstock. Potrivit listei publicate de Elveția, vor participa reprezentanți ai 92 de țări, dintre care 57 vor fi reprezentați la nivel de șefi de stat sau de guvern, 29 de state vor fi reprezentate de miniștri, iar șase țări de ambasadori. În total, sunt 193 de țări în ONU. Ucraina și Elveția au invitat liderii a 160 de țări să participe la Summit-ul pentru pace.

Printre participanții așteptați se numără vicepreședintele SUA Kamala Harris, lideri ai Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Canadei și Japoniei. De asemenea, se așteaptă să li se alăture reprezentanții Indiei, Turciei și Ungariei, care susțin relații mai prietenoase cu Rusia.

Summit-ul are loc în momentul în care liderii G7 care s-au reunit în Italia au aprobat un nou acord pentru un împrumut de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, securitizat prin utilizarea profiturilor extraordinare din dobânzile la activele băncii centrale ruse îngheţate de UE şi alte ţări occidentale după invazia Ucrainei din 2022.

Impact limitat

Conferinţa de pace de două zile va aborda planul format din 10 puncte, propus de Kiev pentru a pune capăt războiului, împreună cu alte trei teme: ameninţarea nucleară, securitatea alimentară şi nevoile umanitare din Ucraina.

"Summitul riscă să arate limitele diplomației ucrainene. Cu toate acestea, este și o șansă pentru Ucraina să reamintească lumii că apără principiile Cartei ONU", spune Richard Gowan, directorul International Crisis Group.

Oficialii europeni admit în conversații private că, fără sprijinul principalilor aliați ai Moscovei, impactul summitului va fi limitat.

Moscova a numit deja ideea unui Summit fără participarea sa „nepromițătoare”. Înainte de Summit, vineri, 14 iunie, dictatorul rus Vladimir Putin a spus că Federația Rusă va pune capăt războiului doar dacă Kievul ar fi de acord să renunțe la ambițiile sale de aderare la NATO și va „preda” patru regiuni revendicate de Moscova. Democrațiile occidentale au criticat cererile liderului de la Kremlin, iar Ucraina le-a respins ca fiind echivalente cu o capitulare. Condițiile lui Putin, spun unii analiști, reflectă probabil încrederea tot mai mare a Moscovei că armata sa are inițiativa în război.

Sprijinul pe termen lung și sistematic al Chinei față de Rusia arată interesul său pentru menținerea temperaturii ridicate a confruntării din Ucraina și obținerea de beneficii economice și geopolitice din diferitele sale efecte secundare.