Rata natalității din Polonia se prăbușește, în ciuda sprijinului financiar al statului. Epidemia singurătății pe care banii nu o pot vindeca

În 2015, Polonia se confrunta deja cu o problemă demografică acută: rata fertilității stagnase la 1,3 copii per femeie, una dintre cele mai scăzute din Europa. Autoritățile sperau că sprijinul financiar și extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor vor încuraja cuplurile tinere să aibă mai mulți copii. Un deceniu mai târziu, deși economia s-a întărit semnificativ, populația continuă să scadă — iar explicația pare să țină mai puțin de bani și mai mult de izolare socială, scrie The Guardian.

Rata fertilității prognozată în Polonia pentru 2025 este de 1,05/FOTO:Arhiva

Prosperitate economică, dar tot mai puțini copii

De la începutul anilor 2010, Polonia a cunoscut o creștere economică spectaculoasă. Șomajul a scăzut la unul dintre cele mai mici niveluri din Uniunea Europeană, iar veniturile s-au dublat. Programul guvernamental „800 Plus” oferă familiilor o alocație lunară de 800 de zloți pentru fiecare copil aflat în întreținere — o sumă considerabilă care consumă aproape 8% din bugetul național.

Cu toate acestea, între 2015 și 2024, populația țării a scăzut cu aproximativ 1,5 milioane de persoane. În același timp, numărul gospodăriilor formate dintr-o singură persoană a crescut cu peste un milion.

În 2024, rata fertilității s-a prăbușit la 1,1, iar estimările pentru 2025 o plasează la 1,05 – una dintre cele mai scăzute din lume, comparabilă cu cea a Ucrainei.

O criză a relațiilor, nu doar a natalității

Datele sugerează că problema nu este lipsa dorinței de a avea copii, ci absența partenerilor. Tot mai mulți tineri polonezi nu intră deloc în relații stabile. Aproape jumătate dintre cei sub 30 de ani sunt singuri, iar un alt 20% se află în relații la distanță.

Cercetările arată că generația tânără — în special între 18 și 24 de ani — se simte mai singură decât oricare alta, inclusiv decât persoanele de peste 75 de ani. În 2024, doi din cinci tineri bărbați au declarat că nu au avut relații sexuale de cel puțin un an.

Deși 70% dintre tinerii polonezi folosesc aplicații de dating, doar 9% dintre cupluri s-au format efectiv online. Pentru mulți, „infinitele posibilități” promise de lumea digitală s-au transformat într-o infinită ezitare.

O schimbare culturală profundă

Fenomenul se înscrie într-o transformare socială amplă, marcată de tensiuni de gen, polarizare politică și redefinirea intimității. De la căderea comunismului, Polonia s-a schimbat radical: PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de opt ori, iar șomajul a coborât de la 20% în 2002 la sub 3% astăzi.

Aceste schimbări rapide au rescris dinamica dintre generații. Valorile și modelele de viață transmise de părinți nu mai corespund realității contemporane. Familia, odinioară pilonul central al societății poloneze, a început să se fragmenteze.

Dacă în 1989 mai puțin de 6% dintre copiii polonezi se nășteau în afara căsătoriei, astăzi proporția este de aproape cinci ori mai mare. Până la un sfert dintre polonezii sub 45 de ani nu mai au contact cu tatăl lor, iar unul din 13 este rupt de relația cu mama.

Terapeutul, noul preot

Într-o societate în care familia și biserica și-au pierdut autoritatea, psihoterapia a devenit noua formă de sprijin moral. În ultimul deceniu, cererea de consiliere psihologică a crescut cu 145%, potrivit datelor serviciilor publice de sănătate.

Fenomenul are și o dimensiune culturală: tinerii polonezi vorbesc acum în limbajul „autocunoașterii”, al „limitărilor personale” și al „îngrijirii de sine”, în timp ce bărbații mai tradiționali invocă „datoria” și „normele”. Rezultatul este adesea o distanță emoțională tot mai mare între sexe.

O egalitate incompletă

Moștenirea comunistă lasă Poloniei o contradicție: societatea este în același timp mai egală și mai inegală decât cele din Vest. Regimul comunist a promovat femeile în educație și pe piața muncii, reducând decalajul salarial de gen. Însă normele tradiționale legate de familie și rolurile domestice au supraviețuit.

Astăzi, femeile poloneze obțin două treimi din diplomele universitare, dar continuă să caute parteneri cu statut similar sau superior – o ecuație socială din ce în ce mai greu de rezolvat.

Migrația internă adâncește decalajul: în marile orașe precum Varșovia, Łódź sau Cracovia, sunt cel puțin 110 femei la fiecare 100 de bărbați, în timp ce mulți bărbați rămân în orașele mici, în afara economiei moderne.

O criză a conexiunilor umane

Specialiștii spun că declinul natalității Poloniei nu poate fi oprit cu bani, credite avantajoase sau creșe subvenționate. Problemele sunt mai profunde — o criză a relațiilor și a încrederii reciproce, o lume în care tinerii au învățat să trăiască singuri, dar nu să trăiască împreună.

Sub strălucirea boomului economic se ascunde o criză tăcută — nu a războiului sau a sărăciei, ci a singurătății: o întrebare modernă despre cum se mai pot găsi, înțelege și susține unii pe alții într-o societate care a devenit expertă în independență.