Putin este tot mai îngrijorat pentru economia Rusiei, afectată de război, susțin mai multe surse

Președintele Vladimir Putin este din ce în ce mai îngrijorat de economia Rusiei aflată în regim de război, în contextul în care Donald Trump face presiuni pentru încheierea conflictului din Ucraina, au declarat mai multe surse pentru Reuters.

Putin se teme pentru economia Rusiei aflată în regim de război, susțin sursele FOTO Profimedia

Economia Rusiei, bazată pe exporturi de petrol, gaze și minerale, a crescut robust în ultimii doi ani, în ciuda sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei din 2022. Totuși, activitatea internă a fost afectată în ultimele luni de lipsa forței de muncă și de ratele ridicate ale dobânzilor, introduse pentru a combate inflația, care a accelerat din cauza cheltuielilor militare record.

Acest lucru a contribuit la formarea unui curent în rândul unei părți a elitei ruse care consideră că este de dorit o încheiere negociată a războiului, potrivit a două dintre sursele familiare cu gândirea de la Kremlin.

Trump, care și-a reluat mandatul luni, a promis să rezolve rapid conflictul din Ucraina, cel mai mare din Europa de la Al Doilea Război Mondial. În această săptămână, el a declarat că sunt probabile mai multe sancțiuni și tarife asupra Rusiei, dacă Putin nu acceptă negocieri, adăugând că economia Rusiei se îndreaptă către „mari probleme”. Un consilier de rang înalt de la Kremlin a spus marți că Rusia nu a primit până acum propuneri concrete pentru discuții.

Economia Rusiei, de 2,2 trilioane de dolari, a demonstrat până de curând o rezistență remarcabilă în timpul războiului, iar Putin a lăudat oficialii economici și oamenii de afaceri pentru ocolirea celor mai dure sancțiuni occidentale impuse vreodată unei mari economii.

După o contracție în 2022, PIB-ul Rusiei a crescut mai rapid decât cel al Uniunii Europene și al Statelor Unite în 2023 și 2024. Totuși, în acest an, banca centrală și Fondul Monetar Internațional prognozează o creștere sub 1,5%, deși guvernul estimează un scenariu ușor mai optimist.

Inflația s-a apropiat de două cifre, în ciuda faptului că banca centrală a crescut rata dobânzii de referință la 21% în octombrie.

„Există câteva probleme aici, și anume inflația, o anumită supraîncălzire a economiei”, a spus Putin într-o conferință de presă anuală pe 19 decembrie. „Guvernul și banca centrală au deja sarcina de a încetini ritmul”, a adăugat el.

Atingerea obiectivelor de război

Anul trecut, Rusia a realizat cele mai semnificative câștiguri teritoriale de la începutul războiului, controlând acum aproape o cincime din teritoriul Ucrainei.

Președintele rus a recunoscut presiunea pe care războiul o exercită asupra economiei, sursa menționând „probleme cu adevărat mari”, cum ar fi impactul ratelor ridicate ale dobânzii asupra companiilor și industriilor care nu au legătură cu sectorul militar.

Rusia și-a crescut cheltuielile pentru apărare la un nivel record post-sovietic, de 6,3% din PIB în acest an, reprezentând o treime din cheltuielile bugetare totale. Aceste cheltuieli au avut un efect inflaționist. Împreună cu lipsa forței de muncă din timpul războiului, au dus la creșterea salariilor.

Pe lângă aceste cheltuieli, guvernul a încercat să obțină venituri fiscale mai mari pentru a reduce deficitul bugetar.

Oleg Vyugin, fost vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei., a declarat că menținerea ratelor ridicate va pune presiune asupra situației financiare a companiilor și băncilor.

Îngrijorările lui Putin

Frustrarea lui Putin a fost evidentă la o întâlnire cu liderii din mediul de afaceri, organizată la Kremlin pe 16 decembrie, unde i-a mustrat pe oficialii economici de rang înalt, potrivit a două surse care cunosc discuțiile despre economie din Kremlin și guvern.

Una dintre surse, informată după întâlnire, a relatat că Putin era vizibil nemulțumit după ce a aflat că investițiile private sunt reduse din cauza costului ridicat al creditului.

Kremlinul a publicat comentariile introductive ale lui Putin, în care acesta a lăudat mediul de afaceri, dar nu a identificat participanții la întâlnirea cu ușile închise. Reuters a confirmat printr-o sursă că guvernatorul Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, nu a fost prezentă.

Miercuri, Putin a declarat în comentarii televizate adresate miniștrilor că a discutat recent cu lideri din mediul de afaceri despre riscurile scăderii activității de creditare pentru creșterea pe termen lung, făcând aluzie la întâlnirea din decembrie.

Unii dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Rusia, inclusiv directorul general al Rosneft, Igor Sechin, directorul general al Rostec, Serghei Chemezov, magnatul aluminiului Oleg Deripaska și Alexei Mordashov, principalul acționar al producătorului de oțel Severstal, au criticat public ratele ridicate ale dobânzilor.

Nabiullina a fost presată să nu crească ratele dobânzilor de către doi dintre cei mai influenți bancheri din Rusia – fostul ei șef, directorul general al Sberbank, German Gref, și directorul general al VTB, Andrei Kostin – care se temeau că Rusia se îndreaptă spre stagflație, potrivit unei surse.

Într-un discurs ulterior deciziei, Nabiullina a negat că ar fi cedat presiunilor. Ea a spus că aceste critici asupra politicii băncii centrale cresc atunci când ratele dobânzilor sunt ridicate.

Cine este Elvira Nabiullina

Elvira Nabiullina, fost consilier economic al lui Putin și fost ministru al economiei, este una dintre cele mai influente femei din Rusia. Ea ocupă funcția de guvernator al Băncii Centrale din iunie 2013, iar trei dintre surse au afirmat că Putin are încredere în ea.

La doar câteva săptămâni după ce a trimis trupe în Ucraina în 2022, Putin i-a propus Nabiullinei să preia un al treilea mandat ca șef al băncii centrale. Mandatul său se încheie în 2027.

Susținătorii ei spun că criticii ignoră cauza principală a inflației – cheltuielile vaste pentru război – și că, fără ea, stabilitatea economică ar fi fost amenințată.

Unii parlamentari au cerut înlocuirea sa, însă acest lucru este puțin probabil, potrivit a două surse.