Provocările NATO: italienii, germanii şi francezii nu vor să se implice pentru a apăra alte ţări aliate de agresiunea rusească

Ţările NATO nu se înghesuie să sară în ajutorul statelor membre ameninţate de Rusia. Francezii (conduşi de Francois Hollande - stânga) şi germanii (conduşi de Angela Merkel - dreapta) nu-l consideră pe Vladimir Putin (centru) o ameninţare pentru ţările vecine

În timp ce NATO se confruntă cu o „renaştere“ a armatei ruse, un număr semnificativ de europeni nu cred că ţările lor ar trebui să se grăbească să apere un aliat împotriva unui atac rusesc, potrivit unui sondaj dat publicităţii miercuri.

Potrivit NATO, un atac asupra unui membru trebuie considerat un atac împotriva tuturor din alianţă, însă sondajul realizat de Pew Research Center scoate în evidenţă provocările cu care se confruntă alianţa în încercarea de a se menţine unită în faţa unei Rusii tot mai agresive, notează „New York Times“.

„Cel puţin jumătate dintre germani, francezi şi italieni spun că ţara lor nu ar trebui să folosească forţa militară pentru apărarea unui aliat, dacă acesta este atacat de Rusia“, se arată în sondajul efectuat de Pew Research Center, bazat pe interviuri în 10 naţiuni.

Îngrijorare în statele baltice

După un sfert de secol în care NATO nu prea s-a îngrijorat de apărarea împotriva Rusiei, „va fi nevoie de un efort considerabil al alianţei pentru a-şi convinge publicul de nevoia pregătirii unei astfel de apărări şi, dacă e nevoie, a unui răspuns în faţa unui atac rusesc“, spune Ivo H. Daalder, fost ambasador american la NATO şi preşedintele Consiliului din Chicago privind Afacerile Internaţionale.

Sondajul e posibil să trimită un mesaj negativ ţărilor baltice, membre ale alianţe, care solicită asigurări din partea NATO, că vor fi protejate de amestecul Rusiei. Estonia, Lituania şi Letonia sunt îngrijorate că pot deveni ţine ale unui „război hibrid“ rusesc, pe care Putin l-a folosit deja pentru a-şi masca operaţiunile din estul Ucrainei. În „războiul hibrid“ se folosesc trupe antrenate special, fără identificare, ale căror operaţiuni sunt negate de Moscova – aşa-numiţii „omuleţi verzi“.

„Datele noastre arată că germanii, francezii şi italienii nu prea înclină să sară în ajutorul unui aliat NATO“, spune Bruce Stokes, directorul pentru economie globală din cadrul Pew Research Center. „Dacă următorul conflict militar din regiune este un război hibrid, şi există dezbateri despre cine anume sunt luptătorii vorbitori de rusă, o asemenea atitudine va întârzia şi mai mult răspunsul NATO“.

Americanii, canadienii, britanicii, spaniolii şi polonezii susţin alianţa

Raportul Pew se bazează pe 11.116 interviuri telefonice şi faţă în faţă în opt ţări NATO, dar şi în Rusia şi Ucraina. Interviurile au fost realizate începând cu luna aprilie şi până la mijlocul lunii mai, iar rezultatele au o marjă de eroare de plus sau minus trei-patru procente, spune centrul.

Alianţa occidentală a avut mereu dificultăţi în mobilizarea suportului public pentru cheltuielile militare. Însă opinia publică nu a fost mereu decisivă în formarea politicii NATO. 

Însă nu toate datele din raportul Pew sunt o veste proastă pentru NATO. Potrivit sondajului, rezidenţii celor mai multe ţări NATO încă sunt de părere că SUA le va sări în ajutor. Americanii şi canadienii spun şi ei că ţările lor vor acţiona pentru a apăra un aliat NATO şi jumătate din britanici, polonezi sau spanioli au răspuns la fel. „Am avea o bază pentru construirea unui consens politic, în cazul unui atac serios din partea Rusiei“, spune Daalder. 

Nemţii nu cred că Rusia este un pericol

Însă studiul subliniază diferenţele majore dintre ţările alianţei. Dintre cei care au răspuns sondajului, polonezii au fost cei mai alarmaţi de atitudinea Moscovei, 70% din ei spunând că Rusia este o ameninţare militară majoră.

Germania, un aliat american important în efortul de a stabili pacea în Ucraina, s-a aflat la polul opus. Doar 38% din nemţi spun că Rusia este un pericol pentru ţările vecine, în afară de Ucraina, şi doar 29% au dat vina pe Moscova pentru violenţele din Ucraina.

58% din nemţi nu cred că ţara lor ar trebui să folosească forţa pentru a apăra un alt aliat. Doar 19% din germani spun că armamentul NATO trebuie trimis guvernului ucrainean pentru a-l ajuta să respingă mai eficient atacurile Rusiei şi separatiştilor proruşi.

Susţinerea pentru NATO în Germania s-a înregistrat la 55%, în scădere faţă de cele 73 de procente înregistrate în 2009. Aceste rezultate sunt influenţate de nemţii din partea estică a ţării care sunt de două ori mai înclinaţi ca vesticii să aibă încredere în Vladimir Putin.

Pe continentul american, potrivit sondajului, susţinerea pentru NATO rămâne puternică. Americanii şi canadienii au fost singurele două naţiuni analizate, iar peste jumătate dintre aceştia cred că ţara lor trebuie să ia atitudine militară dacă Rusia atacă un stat NATO. 46% din americani consideră să SUA ar trebui să ofere armament guvernului ucrainean, deşi republicanii sunt mai înclinaţi să susţină o asemenea mişcare, comparativ cu democraţii.

Ruşii încă îl susţin, în număr mare, pe Vladimir Putin

Oficialii occidentali au calculat că sancţiunile economice vor eroda, într-un final, susţinerea ruşilor pentru deciziile preşedintelui lor de a interveni în Ucraina, dar Putin rămâne extrem de popular în ţara lui, folosindu-se de un val de naţionalism, dar şi de controlul pe care îl are asupra presei. Mulţi ruşi sunt nemulţumiţi de starea economiei, dar tind să dea vina pe Occidentul care vrea să pedepsească Rusia şi pe scăderea preţurilor petrolului, şi nu pe Vladimir Putin.

88% din ruşi spun că au încredere că Putin va face ce trebuie pe plan internaţional. Acesta este cel mai ridicat procent înregistrat de Pew, încă de când centrul a început să realizeze asemenea sondaje, în 2003.

„Situaţia din Ucraina continuă să dea foarte bine pentru Putin, în faţa poporului său. Ruşii simt înţepăturile economiei, dar dau vina pe Occident, nu pe Putin“, conchide Stokes pentru „New York Times“.