Premierul Estoniei: Ţările baltice discută cu aliaţii NATO consolidarea prezenţei militare pe teritoriul lor

Kaja Kallas FOTO EPA-EFE

Ţările baltice se află în discuţii cu aliaţii din NATO pentru a întări prezenţa militară pe teritoriul lor în scopul descurajării Rusiei, a declarat miercuri pentru Reuters premierul Estoniei, relatează Reuters.

La rândul său, secretarul general al NATO a spus că Alianţa ar putea avea în vedere desfăşurarea de trupe suplimentare pe flancul său estic în cazul în care Rusia ar decide să atace Ucraina.

Estonia, Letonia şi Lituania, care s-au aflat sub stăpânire sovietică, sunt membre NATO şi UE din 2004.

„Desigur că avem discuţii cu aliaţii noştri în sensul de a-şi spori prezenţa militară ca o formă de descurajare. Dacă ne uităm pe hartă, vedem că statele baltice sunt o peninsulă a NATO, aşadar avem îngrijorările noastre”, a declarat premierul eston Kaja Kallas într-un interviu-video, fără a oferi detalii despre aceste discuţii.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus miercuri după  reuniunea a Consiliului NATO-Rusia, la Bruxelles, că  Alianţa s-ar gândi în mod serios la întăriri militare pe flancul estic al NATO dacă Rusia invadează Ucraina.

„Dacă Rusia apelează în continuare la forţă şi efectuează alte invazii ale Ucrainei atunci vom fi nevoiţi să ne gândim serios să ne creştem prezenţa în porţiunea estică a Alianţei”, a spus el.

Un diplomat NATO care a făcut declaraţii sub anonimat a sugerat pentru Reuters că această chestiune ar putea fi pusă în discuţie de miniştrii apărării din ţările membre NATO când se vor întâlni la mijlocul lunii februarie.

 NATO staţionează mai bine de 1.000 de soldaţi în fiecare dintre ţările baltice din 2014, când Rusia a anexat Peninsula Crimeea.

„Discuţia nu a fost uşoară. Schimburile au fost directe cu privire la situaţia din Ucraina, iar diferenţe majore s-au constatat pe tema securităţii Europei”, a declarat miercuri Jens Stoltenberg la finalul reuniunii Consiliului NATO-Rusia, care a durat peste trei ore.

„Există un risc real al unui conflict armat în Europa”, a spus acesta în cadrul unei conferinţe de presă.

Rusia consideră că expansiunea NATO de la sfârşitul Războiului Rece cu încă 14 state membre, inclusiv ţări din Europa Centrală şi de Est, îi ameninţă securitatea motiv pentru care solicită de urgenţă garanţii de securitate din partea Alianţei şi SUA.

Pe de altă parte, Stoltenberg a reafirmat poziţia NATO potrivit căreia doar Ucraina şi NATO au dreptul să decidă aderarea la Alianţă şi şi-a arătat disponibilitatea pentru discuţii viitoare privind controlul armelor, limite reciproce de desfăşurare a rachetelor intermediare şi măsuri de construire a încrederii.