PORTRET Angela Merkel: ambiţia tăcută a unui lider global

Angela Merkel FOTO AP

Cancelarul Angela Merkel şi-a cultivat, de-a lungul anilor, imaginea de lider prudent, pragmatic şi puternic, dar tăcut, relatează DPA, precizând că, în pofida unei susţineri puternice pe plan internaţional, ea se confruntă cu o adevărată revoltă pe plan intern, din cauza politicii faţă de migranţi.

Pe parcursul celor 11 ani în care a condus Germania, Merkel a consolidat poziţia ţării sale ca una dintre principalele puteri din Europa şi a fost declarată în repetate rânduri cea mai puternică femeie din lume.

Politicienii care au avut de-a face cu Merkel spun că cea mai mare greşeală ar fi ca cineva să o subestimeze pe această femeie introvertită, cu un simţ al modei mediocru şi un repertoriu de discursuri destul de plictisitoare.

Ea câştigă de cele mai multe ori având răbdare şi aşteptând până când cei care i se opun se epuizează singuri.

Mentorul său, fostul cancelar Helmut Kohl, a numit-o, puţin arogant, “mein Maedchen" (fata mea). Însă în 1998, ea l-a îndepărtat cu curaj pe Kohl de la conducerea partidului, Uniunea Creştin-Democrată (CDU).

Merkel, care şi-a dat doctoratul în Fizică Cuantică, a câştigat apoi trei alegeri generale, în 2005, 2009 şi 2013.

Dominaţia sa în CDU este atât de absolută încât nu are rivali interni. Nici social-democraţii– în prezent parteneri minoritari în coaliţia de guvernare – nu au candidat clar care să ridice o problemă pentru ea în alegerile de anul viitor.

Mulţi germani îi spun "Mutti" (Mamă), un termen mai puţin de alint şi mai degrabă sugerând că sunt nevoiţi să stea cu ea, fie că le place, fie că nu.

Un politician experimentat, care a fost căsătorită de două ori, dar nu a avut copii, ea a ghidat cu succes Uniunea Europeană spre măsuri de austeritate, în timpul crizei economice. Ea a devenit cunoscută în rândul liderilor europeni pentru că rămânea ultima la summiturile care durau toată noaptea.

“Veţi constata că îmi ia ceva până iau o decizie, dar mă gândesc înainte de a face ceva, iar acest lucru are avantajele sale”, a spus ea la un moment dat.

Acesta este cancelarul pe care germanii credeau că îl cunosc şi se aşteptau să îl realeagă în 2017. Însă Merkel a renunţat la precauţie pe 5 septembrie 2015, când a decis să deschidă graniţele pentru valul de refugiaţi care se îndreptau spre Occident via Austria.

A fost pentru prima dată când Merkel a condus germanii spre o implicare directă, ignorând opoziţia dreptei şi îndemnându-şi oamenii să fie generoşi şi să construiască adăposturi pentru nou-veniţi. “Putem face faţă”, a dat ea asigurări.

Aproape 900.000 de migranţi au ajuns în 2015. Deşi anul acesta numărul se anunţă cu două treimi mai mic decât anul trecut, autorităţile locale se plâng că nu mai au spaţiu să găzduiască sirienii, afganii şi ceilalţi solicitanţi de azil.

Această politică foarte controversată a dus la o scădere a popularităţii lui Merkel şi corespunde unei ascensiuni în preferinţele electoralului a formaţiunii de dreapta, antiimigranţii, Alternativa pentru Germania (AfD).

Pe plan extern, însă, Merkel se află la vârful puterii, în condiţiile în care atât Franţa, cât mai ales Marea Britanie, se bucură de o autoritate mai mică pe continent.

O parte cheie a moştenirii sale rămâne modul în care a administrat criza din Zona euro, în pofida revoltei Greciei, unde a fost demonizată adesea în caricaturi şi prezentată ca simbolul noii generaţii de nazişti.

Vorbitor fluent de rusă, ei nu i-a fost teamă să îl înfrunte pe preşedintele rus Vladimir Putin. Pentru a obţine un armistiţiu în estul Ucrainei, ea i-a presat pe ruşi, dar şi Kievul să respecte termenii acordului de pace încheiat.

Caracterul lui Merkel a fost modelat de copilăria sa într-un regim totalitar. Născută la Hamburg, în 1954, ea a fost dusă în Germania de Est de tatăl său, un pastor luteran de stânga.

A lucrat ca om de ştiinţă la Institutul Central de Fizică şi Chimie din fost Republică Democrată Germană. Cum nu a avut legături cu Partidul Comunist, ea a intrat în politică.

Cariera sa a început ca purtătoare de cuvânt al primului Guvern post-comunist al RDG.

După reunificarea Germaniei, în 1990, s-a alăturat CDU şi a fost aleasă în primul Parlament al ţării. Un an mai târziu, Kohl a adus-o în cabinetul său, ca ministrul al Sănătăţii şi Femeilor.

Partea sa dură – atribuită de multe ori minţii sale de om de ştiinţă – a ieşit la lumină abia după ce a ajuns la vârf. Printre cei pe care i-a dat deoparte au fost Wolfgang Schaeuble, lider CDU pentru scurt timp. Ulterior ei s-au reconciliat, iar Schaeuble este în prezent ministrul său de Finanţe.

Merkel, al cărei soţ, Joachim Sauer, este om de ştiinţă, trăieşte modest. Ea are un apartament în Berlin, merge în weekenduri la o casă la ţară şi îşi face singură cumpărăturile.