Poate Canada să adere la UE? Puțin probabil... dar nu imposibil
0Canada are profilul potrivit pentru Bruxelles, dar există și obstacole majore care ar putea împiedica o eventuală candidatură, susțin specialiștii în drept european.
Aderarea la Uniunea Europeană nu este în discuție în alegerile cruciale din Canada de la sfârșitul acestei luni. Totuși, sondajele arată că canadienii sunt intrigați de ideea de a se alătura blocului european. Pe măsură ce președintele american Donald Trump subminează relațiile cu vecinul de nord prin tarife punitive și declarații agresive pe rețelele sociale, canadienii încep să se întrebe dacă nu ar fi mai bine să se apropie de aliați noi și mai fiabili.
Și aici intră în scenă Bruxellesul.
Într-un sondaj recent, nu mai puțin de 44% dintre canadieni și-au exprimat sprijinul pentru aderarea la UE, în timp ce doar 34% au respins ideea. Purtatoara de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a remarcat că Bruxellesul este „onorat de rezultatele acestui sondaj”, dar a subliniat că, conform tratatelor UE, doar statele europene pot candida să devină membre.
Totuși, deși perspectiva unei Canade în UE poate părea fantastică chiar și pentru Comisia Europeană, experții consultați de POLITICO admit că, deși șansele de succes sunt minime, scenariul nu este cu totul imposibil.
„Canada ar îndeplini cu siguranță condițiile”
Argumentul principal pentru aderarea Canadei la UE pare a fi unul de... simpatie.
Deși separată de Oceanul Atlantic și de mii de kilometri, Canada și UE au multe interese comune: relații economice puternice, valori democratice similare și, desigur, durerea de cap provocată de administrația lui Trump.
Însă întrebarea rămâne: dacă articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană menționează că „orice stat european [...] poate solicita să devină membru al Uniunii”, există vreun criteriu dincolo de geografie care definește „europeanitatea”? Și, în cazul acesta, poate Canada să se califice?
„A fi european este mai degrabă o stare de spirit”, spune Giselle Bosse, profesoară la Universitatea din Maastricht, specializată în politicile externe ale UE. „Din punct de vedere juridic, noțiunea de stat european nu este strict definită, iar în trecut am avut state europene care, într-un fel, nu se limitează la continent.” Ea subliniază că unele țări membre au teritorii în Caraibe, Pacific sau chiar în Arctica.
Bosse consideră canadienii „europeni speciali”, datorită credinței lor în statul social, sistemelor politice și juridice inspirate din modele europene și a faptului că mulți dintre ei au rădăcini continentale.
Frank Schimmelfennig, profesor de politici europene la ETH Zurich, are o opinie similară, amintind de dezbaterea continuă despre ce înseamnă să fii european dincolo de simpla localizare pe hartă.
„Canada ar îndeplini cu siguranță condițiile”, spune el, fiind „din multe puncte de vedere mai apropiată de valorile, instituțiile și politicile europene decât multe dintre țările candidate actuale.”
Printre aceste țări candidate se numără statele din Balcanii de Vest, precum și Ucraina și Republica Moldova, care avansează (încet, dar sigur) pe calea integrării, dar și Turcia și Georgia, ale căror negocieri au stagnat din cauza regresului democratic și a problemelor legate de statul de drept.
Agricultorii francezi n-ar fi de acord
Deși unii experți văd cu ochi buni ideea unei Canade în UE, alții o resping fără menajamente.
Pentru început, canadienii ar trebui să fie profund convinși de „europeanitatea” lor. Până acum, răspunsurile din sondaje ar putea fi doar „o reacție emoțională”, consideră Bosse.
Țările din Europa Centrală și de Est, înainte de aderarea din 2004, au susținut constant că se „întorc acasă, în Europa”. Canadienii nu au exprimat astfel de sentimente – cel puțin nu încă.
Ian Bond, de la Centrul pentru Reforma Europeană, crede că „ar fi extrem de greu să susții că statul Canada este o țară europeană”. Chiar dacă ar trece acest test, „logica economică” ar fi un obstacol major.
„Canada ar trebui să instituie o frontieră vamală cu SUA și să aplice tarifele și reglementările UE pentru importurile americane... Ar fi un dezastru economic, care ar anula orice beneficiu al aderării pe termen lung”, explică Bond.
El subliniază că admiterea unui nou membru necesită unanimitate – și chiar referendumuri în unele țări, cum ar fi Franța.
„Cât de des au votat fermierii francezi pentru liberalizarea comerțului cu alte regiuni ale lumii? Sunt mai degrabă dispuși să dea foc la tot în semn de protest”, glumește el.
O șansă infimă
În plus, acceptarea Canadei ar putea stârni nemulțumiri în rândul țărilor care așteaptă de decenii la ușa UE, precum Turcia.
„Nu cred că acest lucru este fezabil pe termen scurt, din cauza procedurilor și a stării actuale a procesului de extindere”, spune Bosse.
Alternativa, sugerează Bond, ar fi îmbunătățirea acordului de parteneriat economic dintre Canada și UE. Și se pare că autoritățile canadiene lucrează deja în această direcție. Noul prim-ministru, Mark Carney, și-a efectuat prima vizită oficială în Franța, la 17 martie, pentru a discuta cu președintele Emmanuel Macron despre consolidarea cooperării economice, comerciale și de apărare.
Dar poate a făcut și o greșeală fatală pentru orice ambiție europeană îndepărtată, declarând că Canada este „cea mai europeană dintre țările ne-europene”. Dacă Bruxellesul a luat notă, afirmația ar putea avea efecte neplăcute în cazul în care Canada ar depune vreodată o cerere oficială de aderare.
Deocamdată, totul rămâne la nivel de speculație – dar, în politica europeană, nimic nu este cu adevărat imposibil.
Se încarcă comentariile...
