Analiză Planul Moscovei de a „îngheța” Ucraina a dat greș. Rusia își schimbă țintele
0Campania de iarnă lansată de Russia împotriva infrastructurii energetice din Ukraine ar fi trebuit, potrivit planurilor Moscovei, să paralizeze economia ucraineană, să distrugă rețeaua electrică și să pună presiune pe populație pentru a cere încetarea războiului. În realitate, niciunul dintre aceste obiective nu a fost atins, arată o analiză publicată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Deși atacurile cu rachete și drone au provocat pagube importante sistemului energetic și au adus luni de dificultăți pentru civili, campania militară a eșuat pe toate planurile strategice. Mai mult, industria de apărare ucraineană a continuat să se dezvolte accelerat, producția crescând de aproximativ 50 de ori față de 2022.
Atacuri concentrate pe infrastructura energetică
În toamna anului 2025, pe măsură ce invazia pe scară largă se apropia de al patrulea an, forțele ruse au intensificat atacurile aproape zilnice cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Țintele principale au fost centralele electrice, stațiile de transformare și liniile de transport al energiei.
Consecințele au fost resimțite imediat: pene de curent, raționalizarea energiei și perturbări ale furnizării de apă și căldură, într-o perioadă în care temperaturile au coborât la minime record.
Odată cu încheierea iernii, rețeaua energetică a Ucrainei continuă însă să funcționeze, iar Moscova pare să-și schimbe strategia. Potrivit ISW, Rusia își concentrează acum loviturile asupra trenurilor și infrastructurii feroviare, renunțând treptat la atacurile sistematice asupra stațiilor electrice.
Trei obiective majore – niciunul atins
Analiza ISW arată că ofensiva energetică a Moscovei urmărea trei obiective principale: slăbirea securității energetice a Ucrainei, blocarea capacității industriale și erodarea voinței populației de a continua războiul.
Niciunul dintre acestea nu a fost realizat.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat publicației Corriere della Sera că Rusia nu a reușit să dezbine societatea ucraineană, să întoarcă populația împotriva armatei sau să determine oamenii să ceară oprirea luptelor.
Deși bombardamentele au provocat distrugeri considerabile, ele nu au reușit nici obiectivul tehnic central al campaniei: separarea rețelei electrice ucrainene în două sisteme independente – așa-numitele „insule energetice” – izolate de producția și distribuția de energie, arată o evaluare ISW.
Industria de apărare a continuat să crească
Un alt eșec major pentru Moscova este faptul că atacurile asupra infrastructurii nu au reușit să blocheze dezvoltarea industriei de apărare a Ucrainei.
Consilierul ministrului ucrainean al apărării, Hanna Hvozdiar, a declarat pe 19 februarie că producția militară a crescut de 50 de ori din 2022 și a ajuns la aproximativ 50 de miliarde de dolari.
Această expansiune s-a produs chiar în perioada în care Rusia încerca să distrugă infrastructura care ar fi trebuit să împiedice funcționarea industriei.
În 2025, peste 75% din cheltuielile pentru achiziții militare ale Ucrainei au fost direcționate către producători interni. Pentru 2026, autoritățile de la Kiev au stabilit ca obiectiv producerea a șapte milioane de drone — un ritm de dezvoltare pe care atacurile rusești nu au reușit să-l încetinească.
Kievul a rămas funcțional
Printre obiectivele specifice ale campaniei s-a numărat și încercarea de a face capitala ucraineană imposibil de locuit.
Potrivit unor evaluări ale guvernului ucrainean, citate la începutul anului 2026, Rusia ar fi urmărit să transforme orașul într-un spațiu nelocuibil. Cu toate acestea, Kievul, un oraș de aproape trei milioane de locuitori, continuă să funcționeze, iar lucrările de reparare a infrastructurii energetice sunt în curs.
În același timp, analiștii avertizează că Moscova ar putea încerca o nouă tactică: atacuri asupra infrastructurii de apă. Potrivit ISW, această schimbare ar putea reprezenta o recunoaștere implicită a eșecului campaniei energetice, dar și un semnal că lecțiile învățate în timpul acesteia ar putea fi aplicate altor sisteme critice moștenite din perioada sovietică.
Kremlinul pregătește Rusia pentru un război lung: trei scenarii discutate la Moscova până în 2026
La Moscova se discută tot mai deschis despre cât ar putea dura războiul din Ucraina. Potrivit unor informații citate de analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului, Kremlinul ar lua în calcul scenarii în care conflictul continuă cel puțin până în toamna anului 2026, când în Rusia sunt programate alegeri pentru Duma de Stat.
Surse apropiate administrației prezidențiale susțin că autoritățile ruse pregătesc deja strategii politice și campanii media menite să legitimeze un conflict de lungă durată și să promoveze candidați care susțin ferm războiul.
Potrivit raportului publicat de ISW, Kremlinul a organizat recent un seminar cu viceguvernatori responsabili de politica internă, în cadrul căruia au fost discutate mai multe scenarii privind evoluția războiului până la alegerile parlamentare. Toate aceste variante pornesc de la aceeași premisă: conflictul nu se va încheia curând.
Diferențele dintre scenarii țin de gradul în care Rusia ar reuși să-și atingă obiectivele militare și de nivelul sprijinului public care ar trebui mobilizat în interiorul țării. Potrivit unor surse citate de analiști, cel mai probabil scenariu este cel în care actuala dinamică a războiului se menține, fără schimbări radicale în plan militar sau economic.
În paralel, Kremlinul încearcă să consolideze mesajul potrivit căruia războiul reprezintă o expresie a unității naționale și a forței statului rus. Campanii media și discursuri oficiale încearcă să întărească această percepție în rândul populației.
Analiștii ISW consideră că aceste semnale indică faptul că Moscova se pregătește pentru continuarea conflictului cel puțin până în septembrie 2026 și, posibil, chiar mai mult. Totuși, Kremlinul ar putea prezenta eventuale negocieri de pace sau un acord limitat drept o victorie în fața opiniei publice ruse.
Planurile militare discutate la Moscova depășesc adesea capacitățile reale ale armatei ruse
În același timp, planurile militare discutate la Moscova depășesc adesea capacitățile reale ale armatei ruse. Pe 2 martie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia ar avea planuri militare pentru perioada 2025–2027, care includ ocuparea completă a regiunilor Donețk și Lugansk, avansul în regiunile Zaporojie și Herson și chiar o eventuală ofensivă spre regiunea Odesa.
Cu toate acestea, termenele concrete pentru realizarea acestor obiective rămân neclare. Experții de la ISW subliniază că astfel de planuri arată că Moscova nu intenționează să stabilizeze linia frontului în sudul Ucrainei și că ambițiile teritoriale depășesc regiunile deja anexate.
În același timp, analiștii se îndoiesc că armata rusă ar avea capacitatea de a ajunge la Odesa sau de a ocupa întreaga regiune. Comandamentul militar rus a stabilit în repetate rânduri termene ambițioase care nu au fost respectate, începând chiar cu planul inițial de a cuceri Kievul în câteva zile, la începutul invaziei din februarie 2022.
Chiar și unii bloggeri militari ruși critică aceste obiective considerate nerealiste, care ar duce la pierderi mari pe front. Cu toate acestea, conducerea militară nu pare dispusă să își revizuiască planurile, iar președintele rus Vladimir Putin încearcă să prezinte aceste obiective drept inevitabile în discuțiile cu Statele Unite, pentru a influența poziția Washingtonului față de Ucraina.
Potrivit unei analize publicate de The Independent, liderul de la Kremlin nu este dispus să renunțe la război, obiectivul său principal rămânând controlul complet asupra Donbasului, schimbarea actualei conduceri de la Kiev și instalarea unei administrații favorabile Moscovei.
La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru publicația italiană Corriere della Sera că Ucraina nu intenționează să renunțe la Donbas și la cei aproximativ 200.000 de oameni care locuiesc acolo, în pofida presiunilor venite din partea Rusiei și a discuțiilor despre posibile schimburi teritoriale în cadrul negocierilor de pace.























































