Analiză Planul de pace Ucraina–SUA: teritoriile și centrala nucleară rămân puncte sensibile
0Două chestiuni majore rămân nerezolvate în proiectul de plan de pace elaborat de Statele Unite și Ucraina pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, potrivit detaliilor prezentate pe 24 decembrie de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Disensiunile vizează punctele 12 și 14 din propunerea în 20 de puncte, ambele legate de teme pe care Kievul le consideră existențiale: controlul teritoriilor ocupate și viitorul infrastructurii critice, scrie kyivindependent.com.
Centrala nucleară de la Zaporojie
Unul dintre cele mai controversate subiecte este modul de administrare a Centralei Nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa.
Situată în orașul Energodar, aflat sub ocupație rusă, centrala furniza înainte de invazia la scară largă aproximativ 20% din energia electrică a Ucrainei.
Potrivit cadrului propus de partea americană, centrala ar urma să fie administrată în comun de Ucraina, Statele Unite și Rusia, iar beneficiile economice să fie împărțite între cele trei părți.
Kievul se teme însă că un astfel de model ar legitima, în practică, ocupația rusă asupra facilității, preluată de Moscova în 2022 și controlată până în prezent.
„Rușii cred că, într-un fel sau altul, vor ajunge să opereze această centrală”, a declarat Zelenski, avertizând că Moscova ar putea prezenta implicarea sa drept o necesitate umanitară, legată de restabilirea alimentării cu apă în teritoriile ocupate.
Președintele ucrainean a invocat și experiențele anterioare cu întreprinderi comune cu Rusia, care, spune el, au expus Kievul presiunilor și influenței Moscovei.
În locul acestui model, Ucraina propune o alternativă bilaterală: o companie comună ucraineano-americană, cu control operațional egal. Jumătate din energia produsă ar reveni Ucrainei, iar Statele Unite ar decide independent utilizarea celeilalte jumătăți, inclusiv posibilitatea furnizării de electricitate către zone ocupate, fără a acorda Rusiei un rol direct.
Problema centralei nucleare este strâns legată de distrugerea barajului și hidrocentralei Kahovka, aruncate în aer de forțele ruse pe 6 iunie 2023. Zelenski a subliniat că refacerea barajului este esențială pentru funcționarea în siguranță a centralei de la Zaporijjea și că Rusia nu intenționează să contribuie financiar.
El a sugerat că barajul și hidrocentrala ar putea fi reconstruite ca un proiect comun de dezvoltare regională, cu un mecanism de administrare similar. Ucraina insistă, totodată, ca întreaga zonă — centrala, Energodar și infrastructura Kahovka — să fie complet demilitarizată.
Disputa privind teritoriile
Punctul 14 al planului abordează, potrivit lui Zelenski, cea mai dificilă problemă a negocierilor: viitorul teritoriilor din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporoje și Herson.
Documentul propune recunoașterea liniei actuale de desfășurare a trupelor drept linie de contact de facto, ceea ce ar însemna înghețarea pozițiilor existente pe teren.
„Suntem într-o situație în care rușii vor ca noi să ne retragem din regiunea Donețk, iar americanii caută o soluție prin care să nu ne retragem, pentru că noi ne opunem retragerii”, a spus Zelenski.
Poziția de bază a Kievului, denumită de președinte „opțiunea A”, este menținerea trupelor ucrainene în pozițiile actuale. Rusia, în schimb, cere retragerea forțelor ucrainene din zone ale regiunii Donețk pe care armata rusă nu a reușit să le cucerească.
Pentru a reduce diferențele, negociatorii americani analizează variante precum zone demilitarizate sau zone economice libere. Zelenski a precizat că Ucraina a insistat ca orice referire la aceste opțiuni să fie formulată ca posibilă, nu automată.
Potrivit interpretării Kievului, orice decizie concretă ar necesita proceduri legale interne, aprobarea parlamentului sau, dacă va fi necesar, organizarea unui referendum.
Planul prevede crearea unui grup de lucru care să stabilească eventualele redesfășurări de trupe și parametrii zonelor economice speciale, însă Ucraina afirmă că progresele depind de retragerea forțelor ruse din teritoriile ocupate.
Zelenski a indicat Energodar drept un posibil caz-pilot, menționând că o zonă economică liberă ar putea fi luată în calcul doar dacă orașul este demilitarizat, revine sub administrație ucraineană și trupele ruse se retrag.
De asemenea, documentul stipulează că retragerile de trupe din regiunile Dnipropetrovsk, Nikolaev, Sumî și Harkiv trebuie să aibă loc înainte ca acordul să intre în vigoare.
Referendumurile rămân, potrivit lui Zelenski, o soluție de ultimă instanță. „Un referendum necesită cel puțin 60 de zile. În plus, există oameni care trăiesc în teritorii ocupate temporar și nu pot vota”, a explicat el.
Președintele ucrainean a adăugat că, dacă trupele ucrainene rămân pe pozițiile actuale, organizarea unui referendum ar putea să nu mai fie necesară.
Poziția Rusiei
Public, Kremlinul a evitat să comenteze în detaliu planul revizuit.
Pe 24 decembrie, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a confirmat doar că principalul negociator economic al Rusiei, Kirill Dmitriev, l-a informat pe președintele Vladimir Putin despre discuțiile purtate cu delegația americană la Miami.
Reprezentanți ai Ucrainei și Statelor Unite au avut o nouă rundă de negocieri pe 21 decembrie, după discuțiile bilaterale din 19 decembrie și întâlnirile ruso-americane din 20 decembrie, toate desfășurate la Miami.
În urma acestor contacte, Peskov a declarat că Moscova își va „formula poziția ulterioară” și va continua dialogul cu Washingtonul prin canalele existente.
Se încarcă comentariile...
