Ce nu a spus Nicușor Dan la Varșovia despre umbrela nucleară: avantaje, riscuri și cine ar trebui să decidă pentru România

România beneficiază deja de „umbrela nucleară” a NATO oferită de SUA, a punctat Nicușor Dan la Varșovia, lăsând totodată ușa deschisă pentru noi evoluții strategice. Ce este, concret, umbrela nucleară americană? Ce aduce diferit cea franceză? Și ce ar însemna pentru România să intre în logica „descurajării avansate” anunțate de Macron pe 2 martie, la baza Île Longue? Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu a explicat, pentru „Adevărul”, fiecare dintre aceste aspecte.

Președintele Nicușor Dan, în timpul vizitei oficiale în Franța. FOTO: Presidency

Întrebat joi, la Varșovia, despre propunerea președintelui Franței, inițial Nicușor Dan nu a intrat în foarte multe detalii, subliniind că România se află sub umbrela nucleară a NATO oferită de SUA.

„România, ca toate țările NATO, e sub umbrela nucleară a NATO oferită de SUA. România este parte la deciziile care se iau în cadrul alianței. În relația cu Franța avem un parteneriat strategic, care este pe mai multe paliere, este într-o extindere și mă opresc aici”, a declarat Nicușor Dan.

Ulterior acesta a venit cu completări. Liderul de la București a precizat că această protecție nu presupune amplasarea de arme nucleare pe teritoriul țării. „A fi protejată de umbrela nucleară NATO nu presupune prezența unor elemente de natură nucleară pe teritoriul României, ca să fie foarte clar. În viitorul mediu nu se pune problema ca componente nucleare să fie găzduite de teritoriul nostru”.

Referitor la discuțiile cu Franța, președintele a precizat că relația de cooperare militară este una veche. „Nu pot să vă spun mai mult decât că este o relație care vine de demult. Avem soldați francezi în România, suntem recunoscători pentru asta. Este o relație care se dezvoltă în contextul acesta de securitate complicat”.

Ce înseamnă umbrela nucleară americană

Umbrela americană nu înseamnă doar că SUA ar riposta nuclear dacă România ar fi atacată. Are o arhitectură concretă, cu comitete de planificare, state care găzduiesc fizic armament nuclear și avioane europene antrenate să ducă la țintă bombe americane. Comandorul Mateiu a explicat mecanismul pas cu pas.

„Suntem sub umbrela nucleară americană, pentru că în cadrul NATO Statele Unite, alături de Marea Britanie, alocă armamentul nuclear, iar decizia de planificare se face în cadrul unui comitet de planificare NATO din care fac parte toate statele membre. Al doilea element este că Statele Unite au un program prin care dislocă în Europa armament nuclear tactic în mai multe țări. Plec de la Germania, Olanda, Belgia, Italia, Turcia. În cadrul acestui program, avioane europene, adică avioane din Italia, de exemplu, mai puțin Turcia, unde există arme nucleare tactice dislocate, dar avioanele turcești nu duc la țintă aceste bombe. De exemplu, Italia: avionul italian duce la țintă bomba nucleară tactică americană. Asta este în esență. Este un program prin care are loc un fel de partajare cu statele respective", a explicat comandorul Mateiu.

Ce aduce în plus Franța

Propunerea lui Macron nu vine să înlocuiască umbrela americană, ci să o completeze, consideră Sandu Valentin Mateiu. Potrivit analistului militar, Franța are o strategie nucleară independentă, construită încă din era De Gaulle, cu două componente: rachete de croazieră lansate din avioane Rafale și rachete balistice de pe submarinele nucleare. Tocmai această independență îi dă Parisului libertatea de a face o ofertă proprie Europei, pe care SUA nu o pot face în aceeași termeni.

„Amenințarea Rusiei a crescut, în sensul în care, doctrinar, retoric și ca dispozitiv, mai ales prin dislocarea Oresnik în Belarus, s-a coborât pragul nuclear. Adică Rusia amenință că folosește armamentul nuclear la un nivel mai redus. În aceste condiții s-a mai adăugat o anumită criză, produsă mai mult de retorică, nu de realități, în relația transatlantică", a explicat comandorul în rezervă.

Franța a răspuns acestui context printr-o inițiativă pe care Macron a numit-o „descurajare avansată" și pe care Mateiu o descompune în termeni operaționali concreți.

„Franta a decis, în aceste condiții, după discuții pe care le-a avut cu mai multe state europene, dar cred că în primul rând cu Germania, să înceapă această acțiune care este complementară umbrelei nucleare americane. Prin ea are loc dislocarea avansată. Dislocarea avansată înseamnă că, în situații de exerciții de criză sau când vrea să se semnalizeze prezența, sunt dislocate pe aerodromuri din diferite state europene avioane Rafale cu rachete de croazieră nucleare franceze. Franța a făcut invitația, acceptată de către opt state", a precizat comandorul.

Potrivit expertului militar, statul care acceptă dislocarea nu obține niciun cuvânt de spus în privința lansării.

„Suveranitatea îi rămâne complet Parisului. Deci decizia de plecare a avionului francez cu rachetă nucleară franceză la bord rămâne la Paris. Dar bineînțeles că asta înseamnă deja un început de planificare comună. Cele opt state care au acceptat invitația se implică atât în vizite, într-o primă fază de familiarizare, cât și într-o aproape planificare comună a acestor inițiale exerciții de folosire a acestor sisteme strategice nucleare franceze", a explicat comandorul Mateiu.

Ce ar câștiga și ce ar risca România 

Întrebat direct dacă prezența unor elemente nucleare franceze pe teritoriul României ar reprezenta un avantaj, Mateiu a refuzat un răspuns simplu și a pus pe masă ambele laturi ale calculului.

„În general, prezența unor arme nucleare pe teritoriul unui stat aduce avantaje, pentru că descurajează un adversar cu armă nucleară să atace acel stat, bineînțeles și convențional. A doua este că, din momentul în care ai această dislocare, apare și elementul țintă. Acel vector prezent pe teritoriul tău este și o țintă pentru adversarul care se gândește să o elimine în situația unui conflict. Asta este problema legată de avantaj–dezavantaj în ansamblu", a spus comandorul.

Experiența istorică înclină balanța într-o direcție.

„Statele europene din NATO care au acceptat armamentul nuclear pe teritoriul lor l-au văzut ca pe un avantaj. Asta este istoria pe care o avem privind dislocarea armamentului nuclear american în state NATO. De exemplu, în Turcia, după lovitura de stat, când au existat probleme la baza Incirlik și au apărut zvonuri că Statele Unite ar putea redisloca acele bombe nucleare, Ankara a trimis chiar și public mesaje prin care spunea că nu se pune problema ca arme nucleare americane să plece din Turcia. De aceea cred că, cel puțin în gândirea unui stat care găzduiește asemenea arme, ele aduc un plus de securitate. Dacă mă întrebați pe mine, privind experiența istorică care este în spate, da, cred că aduc un plus de siguranță", a declarat Mateiu.

Cine și cum ar trebui să decidă

Întrebat dacă România ar trebui să accepte propunerea franceză, Sandu Valentin Mateiu a explicat că decizia este extrem de complicată, fiind nevoie de o largă consultare.

„Numai că, în final, toată această discuție care privește securitatea țării trebuie discutată în spațiul politic și analizată în cancelarii și studii strategice, apoi discutată în alte instituții, de exemplu în Parlament, pentru că în final Parlamentul va decide. Este o inițiativă care trebuie întâi gândită. Chiar mi-e teamă să prezint cea mai mică opinie, pentru că nu ține de un om. Nu este ceva cu care să ne jucăm. Este o problemă extrem de complicată și extrem de serioasă. În fond, finalitatea mai sus de descurajarea nucleară nu este decât Armagedonu", a încheiat comandorul Sandu Valentin Mateiu.

Anunțul lui Macron

Amintim că Emmanuel Macron a anunțat, în 2 martie, cu ocazia vizitei la baza operațională Île Longue, acolo unde se află submarinele franceze cu capacități nucleare, revizuirea doctrinei nucleare prin introducerea conceptului de „descurajare avansată”. Unul dintre cele mai importante elemente de noutate pe care le aduce această nouă strategie este posibilitatea de a deplasa elemente ale arsenalului nuclear francez în alte țări aliate din Europa, inclusiv în România.

„Descurajarea avansată este o abordare progresivă. Ea oferă, în primul rând, posibilitatea partenerilor de a participa la exerciții de descurajare. Aceasta poate implica, de asemenea, activități de semnalare, inclusiv dincolo de frontierele noastre stricte, sau participarea convențională a forțelor aliate la activitățile noastre nucleare. În cele din urmă, poate prevedea, în anumite circumstanțe, desfășurarea unor elemente ale forțelor strategice la aliații noștri”, a precizat președintele francez.

El a explicat că așa cum submarinele nucleare franceze sunt ascunse în oceanele lumii, și aeronavele cu capabilități nucleare vor putea să fie amplasate în adâncimea continentului european.

„Această dispersare pe teritoriul european, asemenea unui arhipelag de forțe, va complica calculele adversarilor noștri și va conferi acestei descurajări avansate o mare valoare pentru noi. Ea ne va consolida apărarea, oferindu-i amploare și o nouă profunzime strategică, coerentă cu mizele de securitate din Europa. Valoarea sa va fi, cred eu, foarte mare și pentru partenerii care vor intra alături de noi în această logică, iar teritoriul lor va câștiga o legătură oficială cu descurajarea noastră”, a precizat Macron.