Analiză Planul de pace al lui Trump e „flexibil”, dar îl împinge pe Zelenski spre cea mai dureroasă decizie din mandat. Cum va ieși după negocierile de la Geneva?
0Inițiativa Casei Albe privind un acord de pace pentru Ucraina capătă viteză. O delegație americană se află la Geneva pentru discuții cu Kievul pe marginea planului în 28 de puncte elaborat de administrația Trump — un proiect descris de oficialii americani drept „flexibil”, dar care ar putea împinge Ucraina către concesii teritoriale majore. Analiza îi aparține lui David Ignatius, editorialist Washington Post, care notează că Washingtonul încearcă să convingă aliații că aceasta nu este o capcană pro-rusă.
Administrația Trump admite că „garanțiile de securitate” din proiectul actual sunt insuficiente. Unele elemente — inclusiv limita de 600.000 de militari pentru armata ucraineană — ar putea fi revizuite sau eliminate. Iar pentru descurajarea post-conflict, SUA iau în calcul furnizarea de rachete Tomahawk, dacă va exista un acord.
Un înalt oficial american rezumă filosofia planului: „Suveranitatea Ucrainei nu poate fi violată. Ar deschide porțile pentru un dezastru european”. Washingtonul se teme de o „a doua Iugoslavie” — un scenariu de fragmentare și conflict prelungit.
Dar criticii văd altceva: un document care riscă să premieze agresiunea Moscovei și să submineze suveranitatea ucraineană.
În ciuda liniilor roșii pe care Zelenski le-a enunțat repetat, un oficial american insistă că planul este complet negociabil. În spațiul public însă, mesajele lui Donald Trump au sunat diferit: termen-limită de Ziua Recunoștinței, presiune accelerată, ambiguitate despre cât de final este documentul.
Dilemele lui Zelenski
Ignatius notează o altă miză: oficialii americani au vorbit cu presa pentru a transmite Europei, Ucrainei și publicului american că propunerea lui Trump nu este „pro-rusă”, deși impresia inițială a fost exact aceasta. Ultimul cuvânt îl are Zelenski: dacă acceptă, presiunea trece la Moscova. Dacă refuză, războiul va continua în 2025 și probabil mai departe.
Secretarul de stat Marco Rubio și trimisul special Steve Witkoff urmează să se întâlnească la Geneva cu Zelenski. Dacă președintele ucrainean va accepta cadrul discuțiilor, Witkoff îl va duce mai departe către Vladimir Putin — nu neapărat imediat.
Planul a fost conturat după consultări cu ruși, europeni și ucraineni, suține Washingtonul. Impulsul diplomatic a crescut săptămâna trecută, după ce un oficial turc a transmis Washingtonului că șeful Consiliului de Securitate Națională ucrainean, Rustem Umerov, este dispus să discute parametrii propunerii Trump.
Potrivit surselor citate de WP, Umerov ar fi sugerat la o întâlnire în Florida că Zelenski ar putea lua în calcul un compromis teritorial în Donețk — cerință-cheie a Moscovei. Ucraina ar fi dispusă și să limiteze armata la 600.000 de oameni, deși, pe fondul reacțiilor negative, americanii spun acum că cifra poate fi crescută sau scoasă din document.
Garanțiile de securitate rămân nodul central
Moscova nu acceptă trupe europene pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de încetare a focului, iar Washingtonul explorează alternativa Tomahawk. Oficialii americani par convinși că Ucraina nu va folosi astfel de rachete împotriva Rusiei, pentru a nu-și pierde sprijinul occidental.
Instabilitatea politică de la Kiev a determinat Washingtonul să includă un punct privind organizarea de alegeri în 100 de zile de la semnarea acordului — un fel de validare publică a documentului. Tot la cererea Ucrainei a fost introdusă o „amnistie totală” pentru acțiunile din timpul războiului, pentru a proteja conducerea de eventuale consecințe politice în contextul scandalului de corupție.
Proiectul american cere retragerea Ucrainei din aproximativ 25% din teritoriul controlat în Donețk, conform cerințelor Moscovei. Zona ar urma să fie demilitarizată, iar SUA și aliații ar contribui la o „barieră de securitate” de-a lungul noii linii de contact.
Zelenski a venit cu o contrapropunere tehnică: încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Moscova a respins-o rapid drept „fără perspective”, în condițiile în care sistemul energetic ucrainean este deja grav avariat.
Așadar, Zelenski se află în fața celui mai dificil moment al președinției sale. Dacă cedează teritorii, o parte dintre ucraineni nu-i vor ierta niciodată această decizie. Dacă refuză, războiul continuă și costurile — politice, economice și umane — cresc.
The Economist observa recent că Zelenski nu-și poate permite să respingă public planul american și trebuie să negocieze pentru a atenua cele mai dure clauze. Este o echilibristică diplomatică în care Ucraina încearcă să-și apere interesele fără să rupă relația vitală cu Washingtonul.
Se încarcă comentariile...
