Alegeri în Olanda: astăzi se decide poziţia ţării, pro sau anti-Uniunea Europeană

Liderul Partidului pentru Libertate, de orientare extremă dreapta, olandezul Geert Wilders FOTO: Reuters

Olanda îşi ţine astăzi alegerile parlamentare pe fondul nemulţumirii crescute a cetăţenilor ţării faţă de datoriile zonei euro care ajung să fie finanţate din bugetele statelor bogate. Lupta strânsă se va da între partidul liberal al actualului premier, Mark Rutte, şi Partidul Laburist de centru-stânga al lui Diederik Samsom.

În timp ce primul militează pentru reducerea deficitului bugetar şi stimularea economică, al doilea promovează pe programele de creare de noi locuri de muncă.

Însă responsabil pentru această situaţie este Geert Wilders, liderul Partidul pentru Libertate (PVV), de extremă dreaptă şi anti-islamic, care şi-a retras susţinerea acordată guvernului minoritar de centru-dreapta, condus de premierul Mark Rutte. Astfel s-a ajuns la alegerile parlamentare anticipate de miercuri, 12 septembrie.

Astăzi, olandezii care decid care vor fi partidele care îi vor reprezenta, indică direcţia privind rămânerea sau părăsirea zonei euro. Pentru o ţară care a fost în centrul eforturilor de integrare europeană încă de după cel De-al Doilea Război Mondial, părăsirea zonei euro ar părea să fie sinucidere politică, însă din ce în ce mai mulţi olandezi îşi doresc să nu mai aibă nimic de-a face cu UE. „Ar trebui să plecăm din UE. Plătim prea mulţi bani pentru alte ţări“, sunt cuvintele care se aud din tot mai multe guri, potrivit BBC News.

Campania lui Geert Wilders a vizat acelaşi aspect. Politicianul olandez de extremă dreaptă s-a remarcat prin poziţia  anti-imigraţie şi eurosceptică.

Laşitate politică

Wilders a ales să nu se alăture guvernului după alegerile parlamentare din 2010, preferând în schimb să dea voturile sale majorităţii, care avea nevoie pentru a guverna prin garanţia sprijinului din afara cabinetului. La începutul anului, a fost decizia lui de a pune capăt acestui sprijin, după nenumărate negocieri cu privire la reducerile sectorului public, ce au tras în jos guvernul şi au dus la noi alegeri electorale. 

El s-a retras pentru că nu era de acord cu „dictatura europeană“, care a solicitat Olandei reducerea deficitului. Guvernul l-a acuzat de laşitatea politică. Wilders nu este singurul care transmite un mesaj prin care atrage atenţia asupra scepticismul Uniunii Europene.

Partidul Socialist al lui Emile Roemer a fost, pentru o vreme, susţinătorul mesajului „gata cu banii către Grecia“ şi a angajamentului de a ignora aşa-zisele „dictaturi europene“.

Sondajele de opinie sugerează că aceste două partide se luptă pentru locurile trei şi patru, dar probabil niciunul nu va câştiga. Sprijinul de care se bucură mesajele lor arată îngrijorarea cu privire la direcţia în care se îndreaptă UE.

„Suntem o naţiune care tranzacţionează cu Grecia, Spania, Italia, Portugalia şi cu Irlanda. Aceştia sunt aliaţii noştri importanţi pe piaţa comercială. Despre acest lucru este vorba în UE. O piaţă puternică, pentru o monedă puternică. Este în interesul nostru să ajutăm, atâta timp cât aceste ţări fac tot ce este posibil să îmbunătăţească situaţia“, a precizat prim-ministrul de centru-dreapta, Mark Rutte.

Anti-Bruxelles

Rotterdam este cel mai mare port din Europa de descărcare a containerelor. Aşadar, oraşul este cel mai important punct economic de pe continent; vital chiar pentru UE.

„Germania, Franţa, Belgia este Europa. În Spania au siesta, care este de aproximativ patru ore. E frumos, dar noi trebuie să plătim pentru ea“, a declarat Martijn van Willigen, un lucrător de la docuri din Rotterdam.

În ciuda nemulţumirilor privind secătuirea bugetului Olandei pentru plata datoriilor ţărilor sud-europene, nici soluţia extremistul de dreapta Geert Wilders nu este tocmai pe placul tuturor olandezilor,
În opinia unui alt muncitor de pe docuri, Ron van Drunen, Wilders „a mers prea departe”. „Trebuie să fim una cu Europa, chiar şi în activitatea din port. Aş vrea să văd o Europă unită cu sudul şi cu nordul ei. Cred că aşa este cel mai bine“, a afirmat  Ron van Drunen.

Întrebarea multora dintre olandezi este ce beneficii au de pe urma Uniunii Europene, în condiţiile în care finanţarea din bugetele proprii a statelor sud-europene trezeşte multe nemulţumiri.