Odată cu închiderea redacțiilor tradiționale, democrațiile intră într-o nouă eră: post-jurnalismul. Fluxul de informații continuă, dar semnificația lui dispare
0Închiderea Al Jazeera Balkans nu reprezintă doar dispariția unei voci importante în regiune, ci semnalează începutul unei etape îngrijorătoare pentru presa independentă — și, odată cu ea, pentru democrația globală, scrie politico.eu.
Într-o regiune în care libertatea presei este de mult supusă presiunilor, vestea că postul pan-regional își va închide porțile în cursul acestei luni nu a surprins pe deplin, dar a venit ca o confirmare a unui trend mai amplu: declinul accelerat al instituțiilor media tradiționale.
Anul 2025 a început cu o serie de închideri de publicații și redacții considerate până nu demult piloni ai informării independente, în special în Balcanii de Vest — o zonă unde presa a avut un rol esențial în menținerea păcii și a responsabilității politice, mai ales după conflictele din anii ’90. Fără această infrastructură de informare, există temeri reale privind o accentuare a tendințelor autoritare în regiune.
Dar consecințele acestor închideri depășesc granițele Balcanilor. Ele prefigurează apariția unei epoci a post-jurnalismului — un climat în care informația există, dar este lipsită de relevanță; în care adevărul este disponibil, dar devine structural irelevant.
Un context global tensionat
Anul acesta ar fi trebuit să marcheze o relansare a presei europene, pe fondul noii legislații privind libertatea presei adoptate la Bruxelles. În realitate, criza presei pare să se adâncească. În Europa de Est și în vecinătatea sa, redacțiile se confruntă cu tăieri bugetare drastice, demiteri și lipsă de finanțare.
Situația a fost agravată de deciziile administrației Trump, instalată din nou la Casa Albă în ianuarie. Imediat după preluarea mandatului, președintele a suspendat finanțările externe pentru Departamentul de Stat și Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), iar la 1 iulie a fost anunțată și închiderea oficială a acesteia din urmă. Mii de instituții media independente din întreaga lume, inclusiv din Europa, depindeau de aceste fonduri.
În martie, o nouă directivă a vizat și Agenția SUA pentru Media Globală, care finanțează instituții precum Vocea Americii și Europa Liberă — ambele cu un rol major în acoperirea jurnalistică a regimurilor autoritare din Europa și Eurasia. Reducerile de personal au început deja, afectând inclusiv unii dintre cei mai cunoscuți jurnaliști din regiune.
Un sistem în colaps controlat
Al Jazeera Balkans — care a transmis timp de 14 ani din Sarajevo către întreg spațiul ex-iugoslav — a fost una dintre ultimele instituții media cu acoperire regională și credibilitate jurnalistică ridicată. Închiderea sa vine într-un moment critic.
În Serbia, de exemplu, diminuarea sprijinului american pentru societatea civilă și presă coincide cu o intensificare a represiunii guvernamentale. În februarie, poliția a percheziționat sediile a patru ONG-uri, invocând suspiciuni privind utilizarea incorectă a fondurilor USAID. Reacțiile dure ale autorităților față de protestele studențești, declanșate de un scandal de corupție în noiembrie anul trecut, au avut loc în paralel cu campanii publice împotriva jurnaliștilor și experților independenți.
Și în alte părți ale regiunii — inclusiv în Kosovo, Macedonia de Nord și Bosnia-Herțegovina — instabilitatea politică, tensiunile interetnice și discursurile secesioniste se intensifică. Iar în lipsa presei independente, cetățenii riscă să rămână fără mijloace reale de informare și responsabilizare democratică.
Din jurnalism ca pilon al păcii, spre irelevanță strategică
După războaiele din Balcani, guvernele occidentale au investit masiv în dezvoltarea presei, considerând jurnalismul nu doar un instrument de informare, ci un pilon esențial al reconstrucției democratice. Această filozofie a stat la baza apariției unor instituții precum Al Jazeera Balkans, RFE/RL și VOA în regiune.
Dar azi, această viziune pare abandonată. Jurnalismul supraviețuiește, dar cu influență diminuată și fără garanții financiare. Într-o lume unde dezinformarea se răspândește rapid, iar încrederea în presă este erodată, jurnalismul devine tot mai fragil.
Apariția „epocii post-jurnalismului” nu înseamnă doar dispariția redacțiilor. Înseamnă o mutație structurală: o societate în care fluxul de informații continuă, dar semnificația lui dispare. Arhitectura media rămâne în picioare, dar este golită de conținut și încredere.
Pentru comunitatea internațională, ceea ce se întâmplă în Balcani ar trebui să fie un semnal de alarmă. Regiunea devine un laborator în timp real pentru viitorul informației în democrații fragile.
Instituțiile europene sunt chemate nu doar să gestioneze o criză, ci să regândească întregul rol al jurnalismului în arhitectura democratică. Nu este suficient să menținem redacțiile în viață. Este nevoie de o reconstrucție a jurnalismului ca bun public, susținut financiar și politic.
În final, Bruxellesul trebuie să renunțe la nostalgia unei „epoci de aur” a presei și să trateze jurnalismul nu ca pe un accesoriu al democrației — ci ca pe o condiție indispensabilă a existenței ei.
Se încarcă comentariile...
