„Oamenii sunt furioși”. Cum a devenit impozitul pe avere un teren de luptă în alegerile din Norvegia. Un model fiscal aproape unic în lume
0Dezbaterea privind păstrarea, reducerea sau eliminarea impozitului național pe avere a devenit tema dominantă în campania electorală din Norvegia, marcând o linie clară de demarcație între stânga și dreapta politică.
Pe fondul apropierii alegerilor generale programate pentru luni, Norvegia este scena unei polemici aprinse în jurul „formuesskatt” – impozitul pe avere aplicat cetățenilor care dețin active peste un anumit prag valoric. Disputa, spun analiștii, nu se va încheia odată cu închiderea urnelor, indiferent de rezultatul scrutinului, scrie The Guardian.
Într-o economie de aproape șapte ori mai mică decât cea a Regatului Unit, impozitul aduce anual venituri de aproximativ 32 de miliarde de coroane (echivalentul a 2,4 miliarde de lire sterline). Raportat la PIB-ul britanic, un impozit similar ar genera peste 17 miliarde de lire – o sumă considerabilă. Susținătorii taxei argumentează că aceasta reprezintă o piatră de temelie a unui sistem fiscal progresiv, care a contribuit la crearea uneia dintre cele mai echitabile societăți din Europa.
Însă opoziția nu este tăcută. O parte a mediului de afaceri finanțează campanii de lobby și investește masiv în publicitate online. A apărut chiar și un cântec de protest. Într-un videoclip distribuit pe LinkedIn, un consultant cântă ironic: „Nu veniți în Norvegia, vă vom impozita până rămâneți fără nimic, și apoi vă vom mai taxa puțin.” De cealaltă parte, lidera Partidului Socialist de Stânga a instalat în biroul său un „perete al rușinii”, cu numele celor care se opun sau evită plata taxei.
Atacuri asupra experților și polarizare accentuată
Chiar și experții sunt vizați. Economiști și statisticieni au raportat o creștere a dezinformării și a atacurilor personale, inclusiv prin mesaje de ură și campanii în presa tabloidă.
Annette Alstadsæter, directoarea Centrului pentru Cercetare Fiscală (Skatterforsk) din cadrul Universității Norvegiene de Științe ale Vieții, susține impozitul și a publicat numeroase studii privind evitarea fiscală și averile offshore. A renunțat însă la prezența pe rețelele sociale din cauza abuzurilor primite. „Oamenii sunt extrem de furioși. E o polarizare totală – ori ești pentru, ori ești împotrivă”, spune ea.
Economista Mathilde Fasting, membră a think tank-ului de centru-dreapta Civita și susținătoare a eliminării taxei, adaugă: „Am lucrat pe acest subiect timp de 15 ani, dar acum a explodat. Orice discuție economică ajunge inevitabil la acest impozit. A devenit un simbol al tuturor tensiunilor.”
De la dezbatere fiscală la război cultural
Într-o societate unde politica se desfășoară de regulă într-un spectru moderat, impozitul pe avere generează o ruptură ideologică evidentă între stânga și dreapta. Disputa s-a transformat într-un veritabil război cultural, cu apeluri populiste adresate tinerilor aspiranți, care poate nu plătesc încă taxa, dar o consideră nedreaptă. Într-o emisiune de pe YouTube, patru prezentatori discută despre „refugiați fiscali” în timp ce toarnă șampanie peste ceasurile lor de lux.
În mijlocul acestui context tensionat, fostul secretar general al NATO și ex-premier Jens Stoltenberg a revenit în politică în februarie, ca ministru de finanțe. Sub conducerea sa, Partidul Laburist a câștigat teren în sondaje și depășește în prezent Partidul Progresului, formațiune populistă care promite eliminarea impozitului. Pe locul trei se află partidul conservator Høyre, care dorește reducerea taxei, nu abolirea ei completă.
Stoltenberg a promis înființarea unei comisii transpartinice pentru revizuirea întregului sistem fiscal. Însă, pentru a păstra impozitul fără a provoca un exod al miliardarilor, va avea nevoie de toate abilitățile diplomatice pe care le-a folosit și în relația cu fostul președinte american Donald Trump.
Plecarea milionarilor și impactul real
După modificările aduse de guvernul laburist în 2022, veniturile din impozitul pe avere au crescut de la 18 miliarde de coroane (în 2021) la 32 de miliarde. Estimările pentru 2025 indică un nivel și mai ridicat. Totodată, peste 30 de miliardari și multimilionari au părăsit Norvegia – printre ei și industriașul Kjell Inge Røkke, care s-a mutat în Elveția. Cu toate acestea, impactul economic al plecărilor a fost limitat, spun analiștii.
În același timp, averile celor mai bogați continuă să crească. Revista Kapital estimează că, în 2024, cei mai bogați 400 de norvegieni dețin averi însumând 2.139 miliarde de coroane – o creștere de 14% față de anul precedent. Jumătate din această avere este însă controlată de familii stabilite în străinătate.
Argumente pro și contra
Criticii taxei, precum Mathilde Fasting, susțin că aceasta descurajează investițiile locale și creează un dezavantaj competitiv pentru antreprenorii norvegieni în fața investitorilor străini. Mulți trebuie să extragă dividende din firmele proprii pentru a plăti impozitul, ceea ce limitează reinvestirea în afaceri.
Unul dintre cei mai vocali opozanți este grupul Aksjon for Norsk Eierskap (Acțiune pentru Proprietatea Norvegiană), susținut de antreprenori precum exportatorul de somon Roger Hofseth. „Dacă stânga câștigă din nou, mulți se vor muta în Elveția”, a spus acesta la un eveniment recent.
Pe de altă parte, Alstadsæter consideră că impozitul reflectă un principiu de echitate socială: „Cei mai bogați beneficiază de un sistem public stabil, securitate socială, o populație educată și acces la sănătate. Ar trebui să contribuie mai mult.”
Economistul Simen Markussen, director al Centrului de Cercetare Economică Ragnar Frisch, susține că impozitul este justificat: „Pentru mine, este o chestiune de corectitudine. Asigură că cei care dețin capital, dar nu au venituri din muncă, plătesc o cotă rezonabilă de taxe.”
El subliniază că, deși taxa reprezintă doar 4,5% din veniturile colectate de la persoane fizice, impactul este semnificativ. „Dacă un politician vrea să o elimine, trebuie să explice cum va compensa acele venituri – prin alte taxe sau prin reduceri bugetare?”
Un model fiscal aproape unic în lume
Norvegia percepe impozit pe avere încă din 1892, anterior independenței față de Suedia. Alături de Spania și Elveția, este una dintre puținele țări europene care mai practică acest model. Taxa actuală este de 1% pentru averi de peste 1,7 milioane de coroane (aproximativ 125.000 de lire) și de 1,1% pentru averi ce depășesc 20,7 milioane de coroane. Valoarea locuinței de bază este impozitată doar în proporție de 25%.
Aproximativ 720.000 de cetățeni plătesc această taxă, însă pentru majoritatea, suma este modestă. Doar 3.000 de persoane au averi de peste 100 de milioane de coroane.
Printre cei mai mari contribuabili se numără Gustav Magnar Witzøe, moștenitorul imperiului piscicol SalMar. În 2023, a plătit 330 de milioane de coroane – singurul impozit, întrucât nu a avut venituri declarate. Propunerile Høyre, care exclud „capitalul de lucru” (activele implicate direct în activitate economică), i-ar reduce taxa la zero.
âPentru antreprenorul Karl Munthe-Kaas, fondator al companiei de livrare Oda, dezbaterea nu este despre redistribuire versus investiții: „Orice taxă, fie că e plătită de bogați sau de clasa mijlocie, reduce capacitatea de a consuma sau de a investi. Dar această taxă funcționează. Prefer reducerea impozitului pe profit, nu eliminarea celui pe avere.”
Andre Nilsen, neurolog și milionar, consideră că formuesskatt susține siguranța socială. „În Norvegia e mai ușor să devii bogat decât în alte țări, tocmai pentru că ai o plasă de siguranță. Caritatea e bună, dar nu poate înlocui un sistem fiscal echitabil.”
Se încarcă comentariile...
