Noul birou pentru protectia suvernității al lui Viktor Orbán strânge lațul în jurul mediei independente: „Undeva între Kafka și Orwell”

În timp ce liderii din întreaga Europă sunt îngrijorați de aventurile lui Viktor Orbán în materie de politică externă, liderul maghiar și-a intensificat campania împotriva vocilor independente, sporind presiunea asupra mass-mediei și a grupurilor societății civile care se opun liniei guvernului, relatează The Guardian.

Viktor Orbán a înființat recent un birou pentru protecția suveranității FOTO EPA-EFE

Întrevederile recente cu președintele rus, Vladimir Putin, cu liderul Chinei, Xi Jinping, și cu candidatul la președinția SUA, Donald Trump, au stârnit controverse în cercurile diplomatice, izolând și mai mult Budapesta într-un moment în care Ungaria deține oficial președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Pe de altă parte, o serie de măsuri care vizează jurnalismul independent și organisme de supraveghere au avut parte de mult mai puțină atenție în străinătate. Acestea vin din partea noului birou de protecție a suveranității țării.

Condus de o personalitate având legături strânse cu partidul de guvernământ Fidesz și având autoritatea de a apela la serviciile de informații fără supraveghere judiciară, biroul a fost înființat de guvernul lui Orbán, în mod oficial pentru a monitoriza influența străină.

Dar, în practică, spun contestatarii, acesta nu servește ca un organism independent, ci ca un instrument pentru pune presiune asupra criticilor guvernamentali.

„Totul este atât de absurd încât l-aș situa undeva între Orwell și Kafka”, a spus József Péter Martin, directorul executiv al Transparency International Ungaria, una dintre organizațiile investigate de biroul de protecție a suveranității.

„Într-o țară din Uniunea Europeană, asta nu ar trebui să se întâmple”, a spus Martin într-un interviu la Budapesta. Activitățile biroului au încălcat libertatea de exprimare și sunt neconstituționale, a adăugat el.

„Regimul se întărește, așa că Orbán nu merge în direcția consolidării, ci se Putinizează vizibil, de la an la an, într-un mod care este mult mai evident”, a spus Ágnes Urbán, universitar și expert pe scena media maghiară.

Organizații investigate de biroul de protecție a suveranității

Până acum, oficiul pentru protecția suveranității a declarat că examinează două entități: Transparency International Hungary și Átlátszó, o instituție de investigație cunoscută pentru activitatea sa de revelare a presupusei corupții guvernamentale.

În rapoartele publice, biroul a vizat, de asemenea, o serie de instituții de presă de mare profil, motivând că jurnalismul lor dăunează interesului național al Ungariei.

„Nu investighează faptul că mass-media publică este plină de propagandă rusă”, a apreciat Márton Kárpáti, președintele consiliului de administrație al Telex, unul dintre principalele portaluri de știri independente din Ungaria, care a fost menționat în mod repetat în „dezinformarea” din iulie a noului birou cu privire la narațiunile despre războiul din Ucraina.

„Nu investighează câți bani obțin influencerii de pe rețelele sociale apropiați de guvern, ce mesaje de război transmit, ce fel de narațiune pro-rusă promovează”, a adăugat el.

În raportul cu pricina, știrile care citează oficiali străini precum președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele ceh, Petr Pavel și ambasadorul SUA în Ungaria, David Pressman, au fost clasificate drept narațiuni occidentale de dezinformare.

Printre țintele raportului se numără unii dintre cei mai respectați experți în politică externă ai Ungariei, care au vorbit despre relația caldă a guvernului cu Kremlinul.

Péter Buda, un fost oficial al serviciilor secrete maghiare menționat în raport, a declarat: „Într-o situație internațională atât de fragilă și complexă, se riscă o escaladare fatală prin acordarea de spațiu propagandiștilor incompetenți în scopul de a suprima analiza critică, mai ales atunci când aceștia acționează în interesul partidul care comite agresiunea de război”.

Vorbind alături de personalități de rang înalt din partidul de guvernământ, Lánczi avertiza în iulie cu privire la o „zonă gri a suveranității” în care organizațiile „se numesc ca fiind lucruri diferite – mass-media, grupuri ale societății civile – dar în realitate sunt organisme care exercită presiuni politice”.

În februarie, Comisia Europeană a anunțat că face primul pas în acțiunea judiciară împotriva Ungariei din cauza legii care a creat biroul de suveranitate. Departamentul de Stat al SUA a criticat, de asemenea înființarea lui.

Guvernul maghiar apără noul organism

Guvernul maghiar susține însă că este o necesitate. Într-o declarație trimisă prin e-mail, Balázs Orbán, directorul politic al premierului, a spus că Ungaria s-a confruntat cu „amenințări tot mai mari” în ultimii ani și că biroul este o parte cheie din răspuns.

„Oficiul de protecție a suveranității a fost înființat pentru a analiza interferența străină în afacerile interne ungare și pentru a proteja suveranitatea Ungariei și interesele cetățenilor maghiari. Deși nu este un serviciu național de securitate sau o autoritate de investigație, biroul sporește transparența prin colectarea și publicarea rapoartelor detaliate cu privire la constatările sale”, a spus el.

„Astfel de birouri sunt esențiale în fiecare democrație, iar unele țări au deja instituții similare”, a adăugat el.

Guvernul maghiar a promovat o narațiune conform căreia instituțiile media și grupurile societății civile primesc finanțare semnificativă din străinătate într-un mod lipsit de transparență – și că acești bani le denaturează activitatea și afectează negativ societatea maghiară.

ONG-urile independente și instituțiile media au respins aceste acuzații ca fiind nefondate, asigurând că finanțarea lor este pe deplin transparentă.

Multe dintre granturile la care guvernul și aliații săi le-au indicat sunt finanțate prin proceduri deschise de la bugetul UE sau departamentul de stat al SUA, spun ei. „Nu este ca și cum am primi bani din Coreea de Nord sau Rusia, ci de la instituțiile țărilor aliate sau de la UE”, a spus Kárpáti de la Telex.

Unii observatori au avertizat că unul dintre principalele efecte ale biroului de suveranitate ar putea fi răspândirea confuziei.

„Unul dintre elementele cheie aici este acela de a insufla incertitudinea și nesiguranța și, în consecință, frica în societatea civilă și actorii mass-media. Acest lucru poate duce la autocenzură”, a spus Zsuzsanna Végh, ofițer de program la German Marshall Fund.us.

Ministrul Ungariei pentru afaceri UE, János Bóka, a declarat că biroul maghiar de protecție a suveranității „se bucură de independență deplină și de puteri discreționare destul de largi atunci când vine vorba de a-și exercita activitățile în cadrul legal”.

„Biroul independent” nu a fost coordonat sau conectat în niciun fel la guvernul ungar, a spus el.