NATO trasează linii roșii și dorește un loc la masa negocierilor. „Planul B” în cazul în care eforturile actuale de pace privind Ucraina eșuează

Mai mulți diplomați ai statelor membre NATO afirmă că, deși aliații europeni sprijină inițiativele Statelor Unite privind oprirea războiului din Ucraina, există un scepticism tot mai accentuat cu privire la eficiența demersurilor diplomatice, în contextul în care Moscova își menține o poziție inflexibilă.

Opt diplomați, intervievați de Radio Svoboda sub protecția anonimatului, subliniază că nu există semnale că președintele rus Vladimir Putin ar fi dispus să se angajeze în negocieri constructive. Dimpotrivă, Rusia a intensificat atacurile asupra orașelor ucrainene, inclusiv asupra infrastructurii energetice.

Un oficial NATO a declarat că bombardamentele recente sunt „fără precedent”, în timp ce alți diplomați descriu momentul diplomatic drept unul „critică”, cu discuții în desfășurare la nivel înalt. Evaluări mai clare sunt așteptate după întoarcerea emisarului american Steve Witkoff din Moscova, unde se va întâlni cu Putin pentru a prezenta o versiune revizuită a propunerii de pace.

Frontiere și securitate – principalele puncte sensibile

Alianța admite că cele mai dificile aspecte ale oricărei potențiale înțelegeri sunt legate de viitoarele granițe ale Ucrainei și garanțiile de securitate pe termen lung. Un reprezentant NATO a reiterat că orice acord „trebuie să aibă, înainte de toate, consimțământul Ucrainei”.

Un alt diplomat sugerează că rigiditatea Moscovei ar putea reprezenta principalul obstacol: „Până acum, Rusia pare dispusă doar să accepte capitularea totală a Ucrainei.”

„Planul B”: consolidarea sprijinului militar și economic pentru Kiev

În eventualitatea în care negocierile se blochează, aliații au elaborat deja o alternativă. Potrivit unui diplomat NATO, „planul B” prevede suplimentarea livrărilor de armament către Ucraina, creșterea sprijinului financiar și intensificarea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Oficiali NATO avertizează că Rusia va continua să reprezinte o amenințare pe termen lung pentru Europa, indiferent de rezultatul conflictului. Ei atrag atenția că, după încetarea ostilităților, Moscova ar putea accelera consolidarea forțelor sale de la granițele Alianței.

Țările europene cer un rol mai vizibil în negocieri

Conform unei analize publicate de Politico, mai multe state NATO își exprimă nemulțumirea față de consultările limitate cu Washingtonul în privința discuțiilor de pace. Reuters citând diplomați ai Alianței, a relatat că unele state membre au delimitat „linii roșii” legate de posibila aderare a Ucrainei, prezența trupelor NATO pe teritoriul aliaților și respectarea dreptului internațional.

Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, programată pentru 3 decembrie la Bruxelles, va reprezenta prima ocazie oficială pentru a discuta aceste aspecte, la o zi după întâlnirea lui Steve Witkoff cu președintele rus.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că elementele controversate ale primei versiuni a planului de pace – inclusiv limitarea extinderii NATO – au fost eliminate în formele recente ale documentului.

Rolul NATO după un eventual acord

Aliații trebuie, de asemenea, să decidă ce rol va juca NATO după semnarea unui eventual acord de pace, inclusiv dacă va fi reactivată Consiliul NATO–Rusia, o structură inactivă în ultimii ani. Un diplomat de rang înalt a subliniat că o întrebare-cheie este dacă viitoarele discuții cu Moscova vor fi purtate direct de Alianță sau prin intermediul Statelor Unite.

Între timp, negocierile de la Moscova dintre delegația americană și Vladimir Putin s-au întins pe parcursul a peste cinci ore, fără a produce un compromis privind propunerea de pace.