Mii de migranți și refugiați au murit în 2023 încercând să ajungă în Europa. Cum vrea UE să combată fenomenul

Mii de oameni care încercau să ajungă în Europa, migranți sau refugiați, au murit anul trecut în încercarea de a ajunge pe bătrânul continent, arată datele Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). Circa o mie de oameni și-au pierdut viața, în timp ce aproape 1.400 de persoane sunt date dispărute. 

Mii de migranți și refugiați au murit în 2023 încercând să ajungă în Europa - Foto Arhiva

În căutarea unei vieți mai sigure, aproape o mie de oameni și-au pierdut viața, iar 1.400 au dispărut anul trecut în încercarea de a traversa Mediterana centrală dinspre Africa de Nord în Europa, potrivit unei statistici publicate luni de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) din Libia, citate de ANSA, relatează Agerpres. 

Datele arată că cifrele s-au dublat față de 2022. În 2023, 974 de migranţi şi refugiaţi au murit şi 1.372 au dispărut pe această rută, comparativ cu 529, respectiv 848 în 2022; în 2021, aceste cifre au fost de 662, respectiv 891. 

Mai mult decât atât,  OIM arată că 17.025 de migranţi şi refugiaţi au fost interceptaţi pe parcursul lui 2023 de Garda de coastă libiană şi readuşi pe ţărm, un număr de 1.234 dintre ei doar în săptămâna 24-30 decembrie. 

În 2022 au avut loc 24.684 de interceptări şi retrimiteri, iar în 2021 - 32.425. Refugiații și migranți care sunt retrimiși în Libia ajung în centre de detenţie unde devin victime ale violenţei, torturii şi abuzurilor împotriva drepturilor omului, completează ANSA. 

Necesitatea de a investi în căi legale de intrare în UE 

Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, a subliniat luni, la Atena, necesitatea „de a investi în căi legale” de intrare a migranţilor în spaţiul european pentru a se putea face faţă lipsei de mână de lucru în Europa, transmite AFP, potrivit Agerpres. 

Comisarul UE a salutat „progresele semnificative” ale guvernului grec condus de Kyriakos Mitsotaki în materie de gestionare a migraţiei. 

De altfel, Ylva Johansson subliniat nevoia de a combate „provocările actuale şi de a investi în mijloacele legale cu privire la imigraţia legală”.  

„Societăţile noastre duc lipsă de mână de lucru pe piaţa muncii, trebuie să lucrăm la integrarea migranţilor în societate”, a transmis aceasta la sfârșitul întrevederilor cu premierul Kyriakos Mitsotakis şi cu ministrul grec pentru migraţie, Dimitris Kairidis. 

La sfârșitul anului trecut, parlamentul din Grecia a adoptat un amendament care  autorizează migranţii fără documente să lucreze în Grecia, pentru a acoperi penuria de forţă de muncă din agricultură şi construcţii. 

Grecia reprezintă una din principalele porți de intrare a migranților în Europa. Țara are un rol important  în acordul convenit de Uniunea Europeană în luna decembrie pentru reformarea sistemului european de azil şi migraţie. Acesta prevede  un control consolidat al sosirilor de migranţi în Uniunea Europeană, înfiinţarea unor centre în apropierea frontierelor pentru returnarea mai rapidă a persoanelor fără drept de azil în UE şi un mecanism de solidaritate obligatorie între ţările membre, în beneficiul statelor supuse unei presiuni din partea migraţiei, potrivit sursei citate anterior.  

„Consolidăm drepturile solicitanţilor de azil şi protecţia grupurilor vulnerabile”, a evidențiat Ylva Johansson. 

Cu toate acestea, multe organizații nonguvernamentale care militează pentru apărarea drepturilor migranţilor au atenţionat în noiembrie anul trecut cu privire la „disfuncţionalitatea” primirii de refugiaţi în Grecia şi la „suprapopularea” din anumite centre de primire de pe insulele din Marea Egee.  

La sfârșitul anului trecut, organizaţiile Amnesty International şi Human Rights Watch au denunţat întârzierile în ancheta privind eventuala vinovăţie a Gărzii de Coastă greceşti în cazul unuia dintre cele mai grave naufragii de migranţi din Grecia, consemnat în iunie 2023 şi soldat cu 82 de morţi şi aproape 600 de persoane date dispărute.