Meloni și coaliția sa indecisă prevestesc confruntări nemaivăzute în Italia | Analiză AFP

0
0

O perioadă de incertitudine a început la 26 septembrie în Italia după victoria în alegerile legislative a Giorgiei Meloni, la cârma unei coaliţii divizate ce va trebui să convină asupra unui guvern înainte de a înfrunta criza economică, în faţa Europei şi a unor pieţelor îngrijorate, se arată într-o analiză realizată de AFP pentru European Data News Hub (EDNH), publicată la o zi după scrutinul din Italia.

Georgia Meloni / Foto Profimedia
Georgia Meloni / Foto Profimedia

Înarmaţi cu majoritatea absolută în Parlament, lidera Fratelli d'Italia şi aliaţii săi Matteo Salvini de la Liga (anti-imigraţie) şi Silvio Berlusconi de la Forza Italia (dreapta) vor discuta zilele următoare în vederea formării unui guvern, care va vedea lumina zilei cel mai devreme la sfârşitul lunii octombrie.

Dna Meloni a obţinut peste 26% din voturi într-un context de abţinere record (36%) şi coaliţia sa în jur de 44%, ceea ce îi asigură majoritatea în ambele camere.

Giorgia Meloni, care ar urma să devină la 45 de ani primul lider post-fascist al unei ţări fondatoare a Europei, a ţinut să liniştească, atât Italia, cât şi străinătatea: "Noi vom guverna pentru toţi" italienii, a promis ea.

Sub pragul de 9%, adică un scor redus la jumătate faţă de 2018, Matteo Salvini plăteşte un preţ mare pentru participarea Ligii la guvernele care s-au succedat din 2018, dar a exclus demisia.

"El va avea un rol mai marginal decât cel pe care şi l-ar dori în formarea guvernului", a analizat pentru AFP Sofia Ventura, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bologna, excluzând eventuala sa revenire la Ministerul de Interne, unde a impus o politică antiimigranţi.

Matteo Salvini "s-ar putea să nu creeze probleme pe termen scurt", a estimat la rândul său Lorenzo Pregliasco, cofondator al institutului de sondaj YouTrend, adăugând însă că liderii politici s-ar putea adeveri "periculoşi" când se simt încolţiţi.

„Nenorocire”

În străinătate, preşedinţia franceză a garantat respectarea "alegerii democratice şi suverane" a italienilor, considerând că "în calitate de ţări vecine şi prietene, noi trebuie să continuăm să lucrăm împreună". Berlinul, la rândul său, se aşteaptă ca Italia să rămână "foarte favorabilă Europei".

Prin vocea şefului diplomaţiei lor Antony Blinken, Statele Unite s-au declarat "nerăbdătoare" să lucreze cu noul guvern, încurajând totodată respectarea drepturilor omului.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov s-a declarat "gata să salute orice forţă politică care este capabilă să depăşească curentul dominant stabilit plin de ură faţă de ţara noastră".

Dna Meloni a primit de asemenea sprijin entuziast din partea "oilor negre" ale Bruxellesului, Polonia şi Ungaria, precum şi felicitări de la partidul spaniol de extremă dreaptă VOX şi din partea Adunării Naţionale (Rassemblement National - RN) din Franţa.

Silvio Berlusconi la rândul său a dorit să fie încurajator cu privire la orientarea următorului guvern, promiţând că îi "garantează profilul european şi atlantist" şi subliniind că "o relaţie bună cu aliaţii noştri istorici Statele Unite şi marile ţări ale UE este esenţială pentru viitorul Italiei".

Şeful Partidului Democrat (PD, principala formaţiune de stânga) Enrico Letta a deplâns "o zi tristă pentru Italia" şi a anunţat, după rezultatul său dezamăgitor, că el îşi va abandona funcţia la următorul congres al partidului.

Provocări economice

Noul executiv va succeda cabinetului de uniune naţională condus din ianuarie 2021 de Mario Draghi, fostul şef al Băncii Centrale Europene (BCE), chemat să vegheze activitatea celei de-a treia economii a zonei euro puse în genunchi de pandemie.

Dl Draghi a negociat cu Bruxellesul acordarea unui ajutor financiar Italiei de aproape 200 de miliarde de euro în schimbul unor reforme economice şi instituţionale profunde, o excepţie care reprezintă partea leului din planul european de redresare.

În ciuda mizei, mai multe partide care au acceptat să se alăture guvernului său (Fratelli d'Italia rămăsese în opoziţie) au ajuns să-l facă să cadă în această vară, conducând la convocarea de alegeri legislative anticipate.

Şi în timp ce "Super Mario", prezentat drept salvatorul zonei euro în timpul crizei financiare din 2008, a apărut ca o garanţie a credibilităţii în ochii partenerilor săi europeni, venirea la putere a extremei drepte naţionaliste, eurosceptice şi suveraniste ridică temeri legate de o noua eră de instabilitate.

Mai ales că Italia, care se prăbuşeşte sub o datorie reprezentând 150% din PIB, cel mai ridicat raport din zona euro în spatele Greciei, se confruntă cu o inflaţie de peste 9%, cu facturi la gaz şi electricitate punând în dificultate gospodăriile şi întreprinderile.

Semn al preocupărilor persistente ale investitorilor cu privire la datoria Italiei, "spread-ul", adică decalajul atent urmărit între rata de împrumut pe 10 ani a Germaniei ca punct de referinţă şi cea a Italiei pe zece ani, a urcat luni la 235 de puncte, în creştere cu 6,68 %.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite