Jocul la două capete al lui Lukașenko. De ce a schimbat dictatorul de la Minsk foaia în relația cu Ucraina

Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, surprinde din nou cancelariile occidentale printr-o îndulcire bruscă a tonului diplomatic la adresa Kievului. Mihail Gonciar, președintele Centrului pentru Studii Globale „Strategia XXI”, a analizat mecanismele din spatele acestei mutări tactice, identificând cinci vectori majori care îl obligă pe Lukașenko să caute o destindere cu Ucraina — de la degradarea economiei ruse și până la interesele strategice ale Beijingului în regiune, scrie Zerkalo Nedeli.

Președintele belarus Aleksandr Lukasenko/FOTO:EPA/EFE

1. Ancora rusă trage Minskul în jos

Prima mare problemă a lui Aleksandr Lukașenko este chiar aliatul său de la Kremlin. Economia rusă se scufundă și trage după ea și economia belarusă, afirmă analistul.

Datele aferente primului trimestru din 2026 indică o încetinire severă a ritmului economic în Rusia, fapt care a lovit direct aparatul productiv și exporturile Belarusului, în condițiile în care peste două treimi din comerțul extern al Minskului depinde exclusiv de piața rusă. Mai mult, partenerii ruși întârzie plățile pentru produsele belaruse, pretinzând discounturi substanțiale și reeșalonări de datorii.

2. Captivitatea logistică dictată de Moscova

După ce a pierdut accesul la rutele tradiționale prin statele baltice și Ucraina, Belarusul a devenit dependent aproape în totalitate de infrastructura de transport a Rusiei.

În prezent, Kremlinul controlează, direct sau indirect, până la 90% din logistica exporturilor belaruse (îngrășăminte pe bază de potasiu, produse petroliere și tehnică industrială), deținând astfel o pârghie de șantaj uriașă asupra Minskului. Diversificarea canalelor de export a devenit, așadar, o chestiune de supraviețuire pentru regim.

3. Bătălia pentru potasiu și „ecuația Trump”

Pentru a slăbi strânsoarea Moscovei, Lukașenko încearcă să obțină deblocarea rutelor de export pentru îngrășămintele potasice prin porturile baltice și rețeaua ucraineană. Conform analizei, liderul de la Minsk ar fi reușit chiar să convingă administrația de la Casa Albă să intervină pe lângă Kiev și capitalele baltice pentru relaxarea acestor restricții maritime.

„Aceste îngrășăminte sunt extrem de utile și pentru Donald Trump, care are nevoie de sprijinul fermierilor americani în perspectiva alegerilor parlamentare parțiale din noiembrie”, punctează Mihail Gonciar.

4. Semnalul de alarmă tras de Beijing

Minskul este obligat să joace strict în parametrii stabiliți de China. Beijingul dorește ca ramura rutei comerciale „O centură, un drum” care traversează Rusia și Belarus spre Europa să funcționeze fără sincope.

O eventuală implicare directă a armatei belaruse în războiul contra Ucrainei ar transforma rutele feroviare și logistice din Belarus în ținte legitime pentru dronele și sistemele de atac ale Kievului, provocând un dezastru pentru transportul de containere chinezești. Vizita recentă la Minsk a vicepreședintelui chinez Han Zheng a fost interpretată de analiști drept un avertisment discret, dar ferm: Belarusul trebuie să își mențină stabilitatea și să aibă un „comportament adecvat”.

5. Spectrul opoziției belaruse

Nu în ultimul rând, Lukașenko privește cu o anxietate greu disimulată strângerea legăturilor dintre Kiev și liderii opoziției democratice belaruse aflați în exil. Schimbarea de tactică a Ucrainei, care oferă acum o platformă mai vizibilă disidenților, reprezintă un factor de vulnerabilitate internă majoră pe care dictatorul încearcă să îl neutralizeze prin concesii diplomatice.

Între scuze formale și fortificarea frontierelor

Recent, Lukașenko și-a cerut scuze public președintelui Volodimir Zelenski pentru injuriile anterioare și a dat asigurări că Ucraina nu va fi atacată de pe teritoriu belarus. Totuși, el a continuat să propage narațiunile Moscovei privind o „încercuire iminentă” a forțelor ucrainene în Donbas.

Deși serviciile de informații de la Kiev confirmă că în Belarus nu există în prezent grupări rusești capabile de o nouă invazie terestră, riscurile persistă. Oficialii militari avertizează că Rusia ar putea înscena provocări în spațiul aerian belarus pentru a justifica lovituri aeriene asupra autostrăzii strategice M-06 (Kiev-Ciop), ruta vitală pentru logistica occidentală dinspre Polonia.

Ca replică, Forțele de Apărare ale Ucrainei consolidează masiv frontiera nordică în regiunile Kiev, Cernihiv, Rivne, Jîtomîr și Volînia. Generalul Oleksandr Sîrski a dispus trimiterea de noi unități de drone, în timp ce Robert Brovdi, comandantul Sistemelor de aparate Fără Pilot, a avertizat că Kievul are deja fixate primele 500 de ținte strategice pe teritoriul Belarusului, gata de a fi lovite în cazul unei agresiuni.