Industria europeană se sufocă. Cancelarul austriac numește principala problemă a UE
0Industria europeană dă semne de sufocare, iar liderii de la vârful Uniunii încep să spună răspicat ceea ce până nu demult era rostit doar în șoaptă: fără energie mai ieftină și reguli mai puțin împovărătoare, competitivitatea Europei riscă să devină doar un slogan.
Înaintea summitului informal al liderilor UE din Belgia, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a indicat fără echivoc principala urgență: scăderea prețurilor la energie. Într-un interviu acordat Politico, acesta a avertizat că niciun alt factor nu apasă mai greu asupra economiei europene.
„Cea mai presantă sarcină este reducerea prețurilor la energie. Niciun alt element nu sugrumă atât de puternic industria europeană și nicio altă problemă nu afectează simultan atât de multe state membre”, a declarat Stocker.
Declarația sa vine într-un moment în care liderii europeni încearcă să contureze un nou impuls pentru relansarea creșterii economice și consolidarea autonomiei strategice a Uniunii. Tema energiei a devenit centrală, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari că tranziția verde, în forma actuală, a generat costuri greu de suportat pentru industrie.
Cancelarul austriac a criticat indirect efectele „Green Deal”-ului, pachetul amplu de reglementări climatice adoptat în mandatul anterior al Comisiei Europene. „Abordarea din cadrul Pactului Verde nu a fost sustenabilă. În Austria, reducerea emisiilor de CO₂ s-a produs în principal prin scăderea producției”, a explicat el, subliniind că ambiția de a fi „mai verzi” nu trebuie să însemne „mai săraci”.
Poziția sa se aliniază cu apelurile venite din alte capitale. Premierii Cehiei și Ungariei au cerut deja relaxarea unor reguli de mediu, pe care le consideră responsabile pentru explozia prețurilor la energie. Între timp, la Berlin și Roma, Friedrich Merz și Giorgia Meloni susțin accelerarea procesului de dereglementare și chiar introducerea unui „mecanism de frână de urgență” pentru noile inițiative legislative europene.
Uniunea a început deja să tempereze ritmul reglementărilor, într-o campanie de simplificare susținută de majoritatea statelor membre. Stocker pledează și pentru prelungirea alocării gratuite a certificatelor de emisii pentru industrie, în cadrul Sistemului european de comercializare a emisiilor, argumentând că doar astfel companiile europene pot rămâne competitive și pot evita relocarea producției în afara UE.
În paralel, președintele Franței, Emmanuel Macron, ridică miza dezbaterii. Într-o serie de interviuri acordate mai multor publicații europene, el a avertizat că Europa nu trebuie să confunde o eventuală detensionare temporară a relației cu Washingtonul cu o schimbare de fond. Disputele recente legate de Groenlanda, comerț și tehnologie ar trebui, în opinia sa, privite ca un semnal de alarmă.
Macron consideră că administrația Trump adoptă o poziție „deschis anti-europeană” și urmărește slăbirea Uniunii. El avertizează că în lunile următoare SUA ar putea ataca frontal reglementările digitale europene și ar putea impune noi tarife, dacă Bruxelles-ul aplică strict Regulamentul privind serviciile digitale (DSA).
În fața acestor presiuni, liderul de la Élysée reiterează ideea unei „preferințe europene” în sectoarele strategice și pledează pentru lansarea unor noi împrumuturi comune – euroobligațiuni – care să finanțeze investiții masive în apărare, tehnologii verzi, inteligență artificială și calcul cuantic. El estimează că nevoile anuale de investiții publice și private ale UE se ridică la aproximativ 1.200 de miliarde de euro.
„Avem trei bătălii majore: securitatea și apărarea, tehnologiile verzi și inteligența artificială. Dacă nu acționăm în următorii trei-cinci ani, vom fi marginalizați”, avertizează Macron.
În privința protecționismului, președintele francez susține că Europa trebuie să-și protejeze industria, nu prin închiderea pieței, ci prin reguli echitabile: producătorilor europeni nu ar trebui să li se impună standarde mai dure decât celor din afara Uniunii. El a invocat taxele aplicate vehiculelor electrice chinezești și clauzele de salvgardare pentru oțel ca exemple de „preferință europeană” deja în curs de consolidare.
Summitul de la Bruxelles se anunță astfel decisiv. Între presiunea prețurilor la energie, ambițiile climatice și confruntarea economică cu marile puteri globale, liderii europeni sunt chemați să găsească un echilibru dificil: o Europă competitivă, suverană și verde – dar care să nu-și sacrifice propria industrie pe altarul ambițiilor nobile.
Se încarcă comentariile...
