Grecia, din nou în război cu creditorii. Atena negociază cu banca Rothschild pentru administrarea datoriilor

Grecia şi creditorii săi internaţionali par să se afle într-un nou impas în privinţa implementării măsurilor stabilite în cel de-al treilea acord de salvare semnat între cele două părţi, a atras atenţia premierul grec Alexis Tsipras.

În cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii partidului Syriza, premierul elen a menţionat că ingerintele FMI şi ale ministrului Finanţelor din Germania, Wolfgang Schaeuble, i se par nelalocul lor şi dincolo de limitele acordului cadru semnat cu ocazia acordării împrumutului de 82 miliarde euro.

"Nu va mai jucati cu focul", a cerut premierul Greciei la doar o zi dupa ce delegatia elena si creditorii din zona euro nu au reusit sa ajunga la o intelegere pe tema deblocarii transelor din imprumut.

Comisarul european pentru Economie, Pierre Moscovici se întâlneşte miercuri cu premierul Greciei, Alexis Tsipras, la Atena pentru a debloca discuţiile în privinţa ajutorului financiar acordat statului elen. 

Reprezentanţii creditorilor, printre care se află şi Fondul Monetar Internaţional sunt aşteptaţi zilele acestea în Grecia pentru a discuta situaţia înainte de întâlnirea Eurogrupului, prevăzută pentru data de 20 februarie. Este reuniunea informală a miniştrilor de Finanţe din zona euro.

La finele lui ianuarie miniştrii au discutat despre o revizuire a programului de ajustare economică al Greciei. Miniştrii au îndemnat autorităţile elene şi instituţiile europene să reia negocierile pentru a conveni asupra unui pachet de reforme. La Atena se va discuta despre reforma pieţei muncii şi cea a privatizărilor.

Supraîndatoratul stat elen continuă să aibă cheltuieli uriaşe. Grecia este ameninţată de faliment şi de ieşirea din zona euro. Guvernul şi creditorii ameninţă. Până acum Atena a tot primit fonduri noi. Ultima oară s-a întâmplat în vara anului 2015 când Grecia a primit cea de-a treia tranşă, în valoare de 86 de miliarde de euro, din pachetul de ajutor. Proaspăta infuzie de capital este prevăzută pentru perioada 2015-2018.

Suma este eşalonată, însă ţara primeşte banii numai dacă îşi respectă obligaţia de a reforma sistemul şi de a face economii la buget. În vară Atena va trebui să achite o rată la credite de peste 6 miliarde de euro. Suma poate fi rambursată numai în condiţiile în care grecii primesc următoarea tranşă de ajutor, dar - de data aceasta - decizia creditorilor este mai incertă ca oricând, notează DW.

Două lucruri sunt diferite acum faţă de anii trecuţi. Spre deosebire de primele două pachete de ajutor, în cel de-al treilea nu mai este implicat şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Incertitudinea că Grecia îşi va putea achita creditele a determinat FMI să impună condiţia ca altcineva să-şi asume o parte din povara datoriei ţării. Şi cine altcineva să fie dacă nu celelalte ţări din zona euro? Însă, în acest punct, se profilează cel de-al doilea aspect: în Europa climatul politic s-a schimbat.  

Populismul de dreapta, cu tendinţe inclusiv contra Uniunii Europene şi a monedei euro, înfloreşte. În mai multe ţări membre vor avea loc alegeri anul acesta.

În chestiunea datoriilor, şi opoziţia elenă cere clemenţă.ŞI premierul Tsipras i-a solicitat cancelarei Angela Merkel să tempereze "agresiunea permanentă" a ministrului federal de Finanţe. Tsipras şi-a atras şi mânia concetăţenilor săi. Acum doi ani când s-a instalat în funcţie, prin opoziţia sa faţă de programul de austeritate, premierul elen era coşmarul creditorilor. Între timp a devenit şi coşmarul contribuabililor. Ultima mărire de impozit a intrat în vigoare în Grecia la 1 ianuarie. 

Protestele şi grevele sunt la ordinea zilei, iar opoziţia conservatoare a urcat în sondaje. Kyriakos Mitsotakis, noul şef al formaţiunii Nea Dimokratia, s-a aflat la Berlin pentru o întrevedere cu Angela Merkel la începutul acestei săptămâni. Acum, Mitsotakis cere scutirea de datorii a ţării, la fel ca premierul Tsipras.

Pe lângă Germania, şi alte ţări europene aşteaptă de la Grecia un surplus de 3,5% la buget, pe termen lung, după deducerea datoriilor. Premierul Tsipras consideră că este imposibil. De aceeaşi părere este şi liderul opoziţiei, Kyriakos Mitsotakis, care crede că Grecia ar putea înregistra un plus de 2%. În opinia multor analişti financiari, fără scutirea măcar a unei părţi din datorii ţara nu va putea reveni la un ritm de creştere sănătos.

Scenariul cel mai probabil? În plină campanie electorală, liderii europeni vor trebui să găsească acea cale de a trăi împreună cu guvernul grec. Pesimist, „Le Monde“ este de părere că va trebui să aşteptăm următoarea mare criză economică în zona euro pentru ca noi politici să fie aduse în discuţie în problema greacă. De manieră binară : ştergem o parte din datorie sau discutăm serios ieşirea ţării din zona euro.

Atena  apelează la banca Rothschild pentru administrarea datoriilor

Atena a decis să apeleze la Banca de investitii Rothschild , una dintre cele mai vechi companii financiare din lume, pentru a evita falimentul.

Autorităţile elene speră să finalizeze înţelegerea cu Rothschild înainte de discuţiile despre criza datoriilor cu miniştrii de finanţe din zona euro, la 20 februarie, informează RT.

Surse au declarat pentru FT că Rothschild este de aşteptat să consilieze Atena în toate domeniile legate de datoriile sale, inclusiv în negocierile cu creditorii. Ei au adăugat că băncii îi va fi plătit un bonus atunci când Grecia îşi va recăpăta accesul la pieţele datoriei globale. 

Banca de investitii Rothschild a fost înfiinţată acum peste 200 de ani de Mayer Amschel Rothschild. În prezent, banca are mai mult de trei mii de angajaţi în 40 de ţări. Numirea lui Rothschild în calitate de consilier al datoriei suverane va necesita aprobarea ministerială. 

Rothschild va înlocui astfel banca de investiţii Lazard din SUA, care a lucrat pentru salvarea Greciei în 2012, şi în prezent activează în calitate de consilier financiar al Ministerului grec al Energiei.