Grecia caută parteneri europeni pentru a face front comun în faţa Germaniei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oficialii greci vor porni într-un adevărat turneu european pentru a-şi găsi aliaţi alături de care să facă opoziţie politicilor de austeritate dictate ţărilor cu probleme din Uniunea Europeană. Astăzi, noul ministru grec al Finanţelor s-a întâlnit cu omologul său francez, urmând ca în următoarele zile să se vadă cu George Osborne, ministrul de Finanţe al Marii Britanii, şi cu liderii de la Roma.

Duminică, noul premier grec Alexis Tsipras şi-a mai domolit retorica la adresa creditorilor internaţionali şi a subliniat că este convins că va găsi o modalitate de a colabora cu aceştia, dând totodată asigurări că Grecia îşi va rambursa împrumuturile externe. Afirmaţiile vin însă după o săptămâna tensionată, în care atât Tsipras, cât şi noul său ministru de Finanţe, Ianis Varoufakis, au declarat categoric că vor să renegocieze condiţiile în care au fost acordate creditele care au salvat Grecia de la intrarea în incapacitate de plată, dând de fiecare dată de înţeles că se aşteaptă pe de-o parte la relaxarea măsurilor de austeritate dictate de creditori, dar şi la ştergerea unei alte părţi a datoriei Greciei, după o operaţiune similară din 2012, când Greciei i s-au şters datorii în valoare de 100 de miliarde de euro. 

„Abia am început negocierile cu partenerii noştri europeni. În ciuda faptului că există perspective diferite, sunt absolut convins că că vom reuşi curând să ajungem la o înţelegere benefică pentru toate părţile implicate, atât pentru Grecia cât şi pentru Europa ca întreg”, a declarat Tsipras pentru agenţia de ştiri Bloomberg. 

Vineri, o întâlnire între Varoufakis şi şeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, s-a încheiat cu o imagine sumbră, cei doi făcând declaraţii dure la adresa celuilalt. În timp ce ministrul grec a afirmat că programul de austeritate impus Greciei în schimbul împrumuturilor de urgenţă „este bazat pe o logică anti-europeană”. În replică, Dijsselbloem a avertizat Grecia cu privire la „paşii făcuţi unilateral şi ignorarea aranjamentelor anterioare”. 

 

Câteva ore mai târziu, Tsipras l-a sunat pe preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) şi l-a asigurat că Atena este angajată ferm în găsirea unei soluţii. Apoi, premierul grec a discutat, tot telefonic, cu Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, şi cu Jeroen Dijsselbloem. 

Ultima convorbire a fost însă iniţiativa olandezului. „Dijsselbloem l-a sunat pentru a-l asigura că negocierile vor continua normal, în ciuda semnelor de tensiune din timpul conferinţei de presă comună”, a declarat un oficial de la Atena pentru „The Wall Street Journal”. 

Eforturile de a îmbuna eventuali aliaţi în interiorul UE nu cade însă doar pe umerii noului premier elen. Duminică, Varoufakis s-a întâlnit cu Michel Sapin, ministrul francez al Finanţelor, iar luni va călători la Londra, unde se va întâlni cu George Osborne, omologul său britanic. 

Marţi, Varoufakis va merge alături de Tsipras la Roma, unde delegaţia elenă se va întâlni cu premierul Matteo Renzi şi ministrul italian al Finanţelor, Pier Carlo Padoan. 

Miercuri, premierul grec se va întâlni cu Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, la Bruxelles. În aceeaşi zi, Tsipras are programată şi o întrvedere cu Francois Hollande, preşedintele Franţei. 

Un vârf de lance în campania de recâştigare a încrederii este şi colaborarea Atenei cu o firmă privată de consultanţă financiară, Lazard. Aceeaşi firmă a fost folosită de guvernul grec şi în 2012, atunci când s-au negociat condiţiile restructurării datoriei Greciei, la fix un aan după ce UE, FMI şi Banca Mondială acordaseră ţării un împrumut de urgenţă în valoare de 130 de miliarde de euro. 

„Propunerile grecilor sunt divorţate de realitate”

În ciuda poziţiei categorice adoptată de noii lideri greci, care au fost aleşi tocmai în baza promisiunilor de a renunţa la măsurile de austeritate, Germania, statul care a contribuit cu cea mai mare parte a creditului acordat de UE Greciei, refuză să accepte un nou plan de restructurare a datoriei elene. Cancelarul Angela Merkel a respins ferm orice propunere de reorganizare a datoriei, după ce liderii de la Atena au anunţat că nu vor mai negocia cu reprezentanţii troicii FMI - Comisia Europeană – Banca Centrală Europeană, ci direct cu reprezentanţii guvernelor din UE, pe care vor să-i convingă să accepte pierderi la cele două pachete de urgenţă acordate Greciei în 2010 şi 2012. 

Al doilea acord de urgenţă acordat Greciei s-a bazat în mare parte pe o astfel de restructurare, prin care creditorii privaţi ai statului (bănci, fonduri de investiţii) au fost forţaţi să accepte recalcularea dobânzilor, ceea ce a însemnat „ştergerea” a 100 de miliarde de euro din datoria publică a Greciei. De data aceasta, restructurarea nu s-ar mai limita la creditorii privaţi, afectând şi împrumuturile acordate de guvernele din UE. Cu alte cuvinte, o parte importantă din banii cu care alţi europeni au împrumutat Grecia nu ar mai fi rambursată vreodată. Cancelarul german Angela Merkel este cea mai puternică voce care se opune acestui scenariu. 

Berlinul nu doar că refuză restructurarea, ci a negat că ar exista discuţii privind acordarea unui nou împrumut, în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru Grecia. Multe dintre propunerile înainte de oficialii eleni „sunt divorţate de realitate”, au declarat guvernanţi nemţi citaţi tabloidul britanic „Daily Mail”. 

În două pachete de urgenţă, UE şi FMI au acordar Greciei împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Deşi în 2012 creditorii privaţi ai Greciei au fost convinşi să accepte pierderi în valoare de 100 de miliarde de euro pentru împrumuturile acordate, datoria publică a Greciei se ridică în prezent la 315 miliarde de euro, adică peste 175% din Produsul Intern Brut. 

10 ani de austeritate

În 2005, Atena a adoptat primul buget de austeritate. După zece ani şi două împrumuturi de urgenţă în valoare de peste 230 de miliarde de euro, statul cel mai probabil va avea nevoie de încă o restructurare a datoriei.

Guvernanţii greci au tăiat cheltuielile bugetare cu câteva zeci de miliarde de euro din 2010, de când au primit primul împrumut de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, în valoare de 110 miliarde de euro. Însă eşecul înregistrat de Atena în ceea ce priveşte planul de privatizări este suficient pentru ca statul să nu strângă fondurile necesare pentru a-şi achita datoriile scadente. 

În 2011, Grecia a prezentat un plan ambiţios de privatizări, iar statul urma să obţină cel puţin 70 de miliarde de euro din vânzarea unor active precum aeroporturi, porturi, companii şi proprietăţi imobiliare, chiar şi participaţia deţinută în cadrul companiei care are monopol pe piaţa jocurilor de noroc. 

Miza era uriaşă – aducerea acestor bani la buget a reprezentat o condiţie fundamentală a acordurilor internaţionale pe care Grecia le-a încheiat cu FMI şi UE. A fost înfiinţată atunci şi o agenţie guvernamentală, care să se asigure că ţinta este atinsă. Săptămâna trecută, Tsipras a anunţat că suspendă planul de privatizări. 

Prin planurile draconice de austeritate, Grecia şi-a redus deficitul bugetar de la aproape 16% din PIB în 2009 la aproximativ 4% în 2013, ceea ce a reprezentat una dintre cele mai drastice redresări bugetare din UE. Însă, în acelaşi timp, datoria publică a ţării a ajuns la 375,5 miliarde de euro, adică o creştere de la 110% din PIB la aproape 160% din PIB. 

Măsurile de austeritate aplicate în Grecia în ultimii trei ani:

- reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 200 de miliarde de euro

- transformarea a 30.000 de muncitori cu normă întreagă din sectorul public în lucrători cu jumătate de normă

- reducerea pensiilor suplimentare cu 10-20%

- eliminarea alocaţiilor pentru familiile cu venituri anuale mai mari de 45.000 de euro. Excepţie fac doar familiile cu cinci sau mai mulţi copii

- eliminarea a 150.000 de locuri de muncă din sectorul public prin îngheţarea angajărilor şi eliminarea contractelor temporare

- reducerea cu 15% a salariilor bugetarilor

- majorarea cu 10% a accizelor la tutun şi băuturi alcoolice

- eliminarea celui de-al treisprezecelea şi a celui de-al paisprezecelea salariu

- majorarea vârstei de pensionare de la 61 la 65 de ani

- tăierea investiţiilor publice cu 400 de milioane de euro

- introducerea unei reguli de o angajare la zece posturi eliberate în companiile de stat

- reducerea cu 10% a salariilor edililor locali

- reducerea cu 22% a salariului minim pe economie

- eliminarea unei serii de deduceri fiscale

- creşterea impozitelor pentru iahturi, maşini, piscine şi alte proprietăţi

- privatizarea parţială sau completă a mai multor companii

- reducerea cu un miliard de euro a cheltuielilor cu sistemul de Sănătate

- tăierea cu 300 de miliarde de euro a bugetului pentru Apărare

 Prin planurile draconice de austeritate, Grecia şi-a redus deficitul bugetar de la aproape 16% din PIB în 2009 la aproximativ 4% în 2013, ceea ce a reprezentat una dintre cele mai drastice redresări bugetare din UE. Însă, în acelaşi timp, datoria publică a ţării a ajuns la 375,5 miliarde de euro, adică o creştere de la 110% din PIB la aproape 160% din PIB. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/10-ani-de-austeritate-in-grecia" target="_blank">View the story "10 ani de austeritate în Grecia" on Storify</a>]

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite