Furtuna care zdruncină Ucraina: rachetele rusești nu distrug doar orașele, ci induc seismicitate care afectează scoarța terestră

Bombardamentele masive din Ucraina nu lasă doar urme vizibile la suprafață. Vibrațiile generate ajung adânc în scoarța terestră și ar putea declanșa alunecări de teren, fisuri în sol și chiar influența cutremurele naturale.

Atacuri rusești în Ucraina FOTO: X

Seismologii observă că detonările masive produse în timpul războiului se înregistrează ca microcutremure. Șocurile propagate prin scoarța terestră pot fi similare cu cele produse de cutremurele slabe și se pot extinde pe zeci de kilometri, potrivit Focus.

Evenimente comparabile au fost înregistrate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și la testele nucleare subterane, când explozile artificiale au provocat vibrații similare celor naturale. În acest context se conturează o întrebare importantă: dacă exploziile pot deja să agite pământul, cât de mult pot ele schimba structura scoarței și influența seismitatea?

Experții subliniază că războiul modern ajunge adânc în litosferă. Fiecare detonare a unor rachete grele, precum Kh-101, Kinzhal sau Zircon, generează unde de șoc care pot provoca activarea faliilor, zone deja tensionate ale scoarței pot fi stimulate de undele de șoc, deformarea rocilor prin vibrații prelungite care slăbesc structura solului și pot duce la tasări și efect acustic prin care undele sonore masive pot modifica densitatea straturilor superioare ale Pământului.

Iulia Marchel, lidera mișcării de tineret „Let’s Do It Ukraine”, explică că „activitatea constantă a armelor de distrugere în masă poate schimba echilibrul fragil al scoarței terestre și poate provoca provocări suplimentare pentru ecosistem. Studierea impactului războiului asupra subsolului nu mai este o problemă teoretică, ci o sarcină practică pentru oamenii de știință și societate”.

Specialiștii vorbesc despre seismicități induse –fenomene în care influențe externe, cum sunt explozile, pot declanșa procese geologice. În Ucraina, regiunile sudice, în special Odesa și Mykolaiv, prezintă un interes special, fiind aproape de zona Vrancea din România, una dintre cele mai active seismic din Europa.

Posibilele efecte includ apariția crăpăturilor în sol, subțierea gresiei și destabilizarea substratului, precum și alunecări de teren locale, mai ales în zonele de coastă.

Vladyslav Bandura, ecologist, avertizează că „zonele cu niveluri ridicate ale apelor subterane sunt deosebit de vulnerabile, unde vibrațiile pot provoca lichefierea nisipului și deplasarea bruscă a unor mase întregi de uscat în fâșia de coastă”.

Vibrațiile constante generate de explozii pot afecta pe termen lung infrastructura și ecosistemele locale, provocând microfisuri în fundații, modificări ale debitelor de apă și perturbarea sistemelor subterane, dar și pierderea fertilității solului prin deplasarea straturilor de pământ negru.

Deși Ucraina nu se află într-o zonă seismică extrem de activă, cutremurele nu sunt neobișnuite.

Cel mai adesea, undele se propagă din zona Vrancea, afectând și orașe ucrainene, precum s-a întâmplat după cutremurul din România din 1977, resimțit inclusiv la Kiev.

Chiar și accidentele provocate de om, precum cel de la Cernobîl din 1986, au produs vibrații detectabile de instrumentele seismologice.

Recent, Ucraina a mai înregistrat pe 6 februarie un cutremur în regiunea Poltava și, pe 20 ianuarie, un seism în regiunea Transcarpatia, în apropierea orașului Mukacevo.