Franța recunoaște statul Palestina și cere o forță ONU în Fâșia Gaza. Reacțiile Israelului și SUA
0Emmanuel Macron a anunțat recunoașterea oficială de către Franța a statului Palestina, prezentând un plan pentru o forță internațională de stabilizare sub mandat ONU în Gaza postbelică, relatează The Guardian.
Marea Britianie Australia, Portugalia şi Canada au recunoscut oficial duminică statul Palestina, în ajunul unor anunţuri similare din partea altor ţări, decizie istorică denunţată de premierul israelian Benjamin Netanyahu drept un „pericol” pentru existenţa Israelului.
Preşedintele american Donald Trump „crede că este o recompensă pentru Hamas” recunoaşterea statului Palestina, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Ea a adăugat că preşedintele SUA se va adresa marţi Adunării Generale a ONU cu privire la această decizie luată de mai multe ţări, între care Franţa, pentru a le informa ca acestea sunt „doar vorbe, şi nu suficiente acţiuni concrete”.
„Este timpul să punem capăt războiului din Gaza, masacrelor și morților”, a declarat Macron în discursul de deschidere la o sesiune specială a Adunării Generale a Națiunilor Unite, luni seară. „Este timpul să facem dreptate pentru poporul palestinian și, prin urmare, să recunoaștem statul Palestina în Gaza, Cisiordania și Ierusalim.”
Discursul a stârnit urale și ovații în picioare din partea unora dintre participanții la sală, Autoritatea Palestiniană (AP) salutând decizia „istorică și curajoasă” a Franței, însă SUA nu au participat la sesiune, iar oficialii israelieni au respins inițiativa.
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a cerut ca statul Palestina să devină membru cu drepturi depline al ONU: „Această conferință marchează o piatră de hotar, dar nu este sfârșit de drum. Este doar începutul.”
Plan pentru o forță de stabilizare în Fâșia Gaza
Între timp, liderii arabi și musulmani urmează să se întâlnească cu Donald Trump la New York pentru a discuta planul lor separat de creare a unei forțe de stabilizare în Gaza, în timp ce Franța s-a alăturat Regatului Unit, Canadei și Australiei în recunoașterea Palestinei ca stat.
Franța și Arabia Saudită au coprezidat un summit pentru a discuta viitorul unei soluții cu două state, o foaie de parcurs către pace pe care Benjamin Netanyahu a declarat-o fără viitor.
Luni seară, Monaco, Belgia, Andorra, Malta și Luxemburg au recunoscut statul Palestina, numărul total al țărilor ce susțin această propunere ajungând astfel la 75% din statele membre ONU.
António Guterres, secretarul general al ONU, a spus într-un discurs că statalitatea este un „drept, nu o recompensă” pentru palestinieni.
„Nimic nu poate justifica oribilele atacuri teroriste din 7 octombrie ale Hamas sau luarea de ostatici”, a spus el. „Și nimic nu poate justifica pedepsirea colectivă a poporului palestinian.”
Avertismente din partea SUA
Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a ridiculizat ședința, calificând-o un „circ politic jenant”, în timp ce SUA și-a avertizat aliații că recunoașterea Palestinei ar putea duce la o reacție israeliană „reciprocă”, pregătind terenul pentru o criză diplomatică majoră, în contextul în care liderii mondiali se întâlnesc la New York pentru cea de-a 80-a aniversare a ONU.
Israelul a avertizat că ar putea răspunde la recunoașterea Palestinei prin anexarea Cisiordaniei, invocând afirmațiile Hamas conform cărora recunoașterea Israelului de către aliații săi reprezintă o victorie pentru gruparea teroristă.
„Nimic nu poate scuza evoluțiile din Cisiordania care reprezintă o amenințare existențială la adresa soluției cu două state”, a declarat Guterres. „Expansiunea continuă a așezărilor, amenințarea insidioasă a anexării, intensificarea violenței coloniștilor – toate acestea trebuie să înceteze.”
Propunerea Franței
Franța a subliniat că planul pentru o forță de stabilizare ar marginaliza Hamas prin dezarmarea grupării și excluderea acesteia de la putere.
Propunerea include o forță mandatată de ONU pentru a asigura securitatea în Gaza , precum și pentru a supraveghea dezarmarea Hamas și a ajuta la instruirea unei forțe de poliție din Autoritatea Palestiniană.
Luni, Israelul și-a intensificat atacul asupra orașului Gaza, în contextul în care au fost raportați 37 de morți în întreg teritoriul, inclusiv 30 în orașul Gaza. Israelul a lansat o ofensivă asupra orașului săptămâna trecută împotriva a ceea ce a declarat că sunt 3.000 de luptători Hamas care se ascund în oraș, ignorând preocupările umanitare internaționale.
Liga Arabă a declarat în iulie că Hamas nu trebuie să mai joace niciun rol în guvernare, puterea fiind încredințată unei Autorități Palestiniene nou alese pentru a guverna Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est. Hamas va fi obligată să predea armele autorităților.
Întâlnirea cu Trump, programată după discursul său în fața adunării generale a ONU, este cea mai directă discuție dintre Casa Albă și statele arabe privind planurile post-încetare a focului de când acesta a fost ales președinte pentru a doua oară.
Se așteaptă ca Trump să susțină marți un discurs agresiv în care să denunțe „instituțiile globaliste”, despre care va susține că „au degradat semnificativ ordinea mondială”, a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe într-o conferință de presă.
Președintele SUA este așteptat să se întâlnească și cu lideri din Turcia, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Qatar și Arabia Saudită. Nimic din ceea ce a făcut președintele până acum nu sugerează că împărtășește opinia susținută de statele din Golf, conform căreia Autoritatea Palestiniană este o alternativă viabilă la Hamas sau ar trebui considerată un partener pentru pace. El a impus sancțiuni oficialilor Autorității Palestiniene și i-a interzis lui Mahmoud Abbas, liderul său în vârstă de 89 de ani, să vină la New York pentru a vorbi în fața ONU. Abbas, adresându-se virtual summitului, a felicitat cele 149 de națiuni care au recunoscut deja un stat palestinian și a cerut Hamas să predea armele AP: „De asemenea, condamnăm uciderea și detenția civililor, inclusiv acțiunile Hamas din 7 octombrie 2023.”
Liderii arabi văd întrevederea ca pe o oportunitate de a-l întreba pe Trump dacă susține propunerile Ligii Arabe privind viitorul Gazei sau chiar o variantă propusă de un grup de lucru condus de Tony Blair, fostul prim-ministru al Marii Britanii, și Jared Kushner, ginerele președintelui. Niciunul dintre planurile de reconstrucție nu propune expulzarea în masă a palestinienilor, o propunere pe care Trump a părut uneori să o susțină. Planul lui Blair nu susține în mod clar Autoritatea Palestiniană ca administratori pe termen lung pentru Gaza.
Statele arabe vor insista probabil că nu se vor alătura niciunei forțe internaționale în eventualitatea în care Autoritatea Palestiniană reformată va primi un rol. De asemenea, ele doresc o foaie de parcurs pentru un viitor cu două state care să excludă noi așezări israeliene sau anexarea Cisiordaniei.
Regatul Unit a recunoscut duminică provizoriu statul palestinian pe baza armistițiului din 1949, sau „Linia Verde”, dintre Israel, Cisiordania și Gaza, înainte de capturarea acestora din 1967.
Autoritatea Palestiniană, care exercită o putere civică limitată în Cisiordania ocupată de Israel și a fost forțată să părăsească Gaza de către Hamas în 2007, a declarat că este pregătită să guverneze Gaza și Cisiordania cu sprijin internațional.
Propunerea Israelului
Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, a insistat că Israelul trebuie să mențină controlul asupra securității, alături de o administrație civilă condusă de arabi. Cu toate acestea, alții din coaliția sa de dreapta vor să anexeze Gaza. Israelul a adus Autoritatea Palestiniană aproape de faliment prin reținerea transferurilor lunare de fonduri.
Lana Nusseibeh, ministru în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite, a declarat că anexarea ar fi o linie roșie pentru Emiratele Arabe Unite, deoarece „ar lovi în inima a ceea ce încearcă să realizeze acordurile Abraham”. Emiratele Arabe Unite au semnat acordurile – înțelegeri mediate de Trump pentru normalizarea relațiilor dintre Israel și statele arabe – în 2020, în schimbul faptului ca Israelul să nu anexeze Cisiordania.
Liderii Emiratelor Arabe Unite, nu au indicat că vor părăsi acordurile, ci în schimb că planurile pentru o mai mare integrare regională și-ar pierde validitatea.
Secretarul de externe al Marii Britanii, Yvette Cooper, a îndemnat Israelul să nu răspundă noilor recunoașteri prin anexarea unor părți din Cisiordania, motivând că „expansiunea coloniștilor amenință însăși viabilitatea unui stat palestinian”.
Cooper a condamnat violența de ambele părți, invocând „vărsarea de sânge continuă, foametea provocată de om, terorismul și luarea de ostatici, extinderea așezărilor și violența coloniștilor” și a avertizat că „soluția cu două state riscă să fie îngropată – asta își doresc extremiștii de ambele părți”.
Ea a fost de acord că Hamas nu poate avea niciun viitor în guvernarea Palestinei.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că recunoașterea unui stat palestinian reprezintă o respingere a Hamas, deoarece planul prevede excluderea sa din orice rol în guvernarea Gazei. El a subliniat că adunarea generală a aprobat deja o declarație de șapte pagini în această lună, care prezintă „pași concreti, cu termene limită și ireversibili” către o soluție cu două state, condamnând totodată Hamas și cerând ca aceasta să se predea și să se dezarmeze.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat: „Orice pas către o anexare ilegală a teritoriului ocupat subminează, de asemenea, șansele de a rezolva conflictul într-un mod durabil. Oricât de îndepărtată ar părea în acest moment, o soluție negociată cu două state este calea care poate permite atât israelienilor, cât și palestinienilor să trăiască în pace, securitate și demnitate. Germania consideră recunoașterea unui stat palestinian ca un pas în plus către sfârșitul procesului. Dar un astfel de proces trebuie să înceapă acum.”
Se încarcă comentariile...
