Franţa îşi pregăteşte revenirea în NATO

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi consilierii săi sunt în faza finală a pregătirilor pentru revenirea Franţei în structurile militare ale NATO, după ce Parisul a obţinut susţinerea Statelor Unite pentru obţinerea a două posturi de comandă de rang înalt, informează astăzi cotidianul Le Monde, citat de Agerpres.

Consilierul american de securitate James Jones a ajuns la un acord de principiu cu Jean-David Levitte, un consilier diplomatic al preşedintelui Franţei, pentru ca ofiţerii francezi să preia conducerea comandamentului NATO din Norfolk (statul american Virginia) - Allied Command Transformation (ACT) -, care supervizează transformările din cadrul Alianţei în materie doctrinară, de organizare sau de strategie militară, scrie Le Monde în ediţia sa de joi.

Cel de-al doilea post care va fi dat Franţei este comanda unei baze NATO cu sediul la Lisabona - sediul Forţei de Reacţie Rapidă şi al unui centru de analiză a fotografiilor realizate prin satelit.

"Tot ceea ce putem spune astăzi este că acestea sunt cele două posturi la care SUA sunt gata să renunţe şi că Franţa este pregătită să le preia", a declarat un responsabil NATO pentru agenţia franceză de ştiri AFP, confirmând informaţiile din Le Monde.

Totuşi, a precizat sursa citată sub protecţia anonimatului, Franţa nu are încă garanţii că va primi comanda celor două structuri. "Franţa nu este singura ţară implicată în discuţii, iar convorbirile despre schimbarea staff-ului NATO nu s-au terminat", a spus responsabilul Alianţei-Nord Atlantice, explicând că statele NATO ar putea lua o primă decizie în această chestiune în aproximativ două săptămâni.

Franţa a lipsit din conducerea militară a NATO mai bine de patru decenii. În 1966, în plin război rece, liderul francez Charles de Gaulle a retras Franţa din structura militară aliată, într-o încercare de afirmare a autonomiei diplomatice şi militare a Franţei, dar şi pentru a protesta împotriva influenţei crescânde a SUA în cadrul organizaţiei.

În timpul summitului NATO de la Bucureşti, Nicolas Sarkozy - perceput drept cel mai proamerican preşedinte din istoria recentă a Franţei - a declarat că Parisul va încheia în curând procesul de "a-şi lua pe deplin locul în structurile NATO".

Practic, notează Le Monde, acest lucru presupune asimilarea a 900 de oameni din personalul militar francez la structura de comandă militară integrată a NATO.

Nicolas Sarkozy ar urma să anunţe întoarcerea Franţei în structurile militare ale NATO în cadrul summitului din 3-4 aprilie de la Strasbourg şi Kehl, care va marca cea de-a 60-a aniversare a Alianţei.

O tentativă anterioară de reintegrare a Franţei în structurile NATO care a avut loc în timpul mandatului lui Jacques Chirac, în anii 1995-1997, a eşuat din cauza refuzului SUA de a ceda Parisului şefia comandamentului strategic al NATO de la Napoli.