Franța fierbe. Sindicatele scot oamenii în stradă, Macron e presat să demisioneze

La Paris, Republica pare să-și fi pierdut reperele. Sindicatele au anunțat o zi națională de blocaj miercuri care ar putea aduce în stradă peste 100.000 de persoane.

Proteste în Franța/FOTO:Arhiva

Într-un climat deja tensionat de incertitudini economice și sociale, Franța se confruntă cu o criză politică profundă, fără precedent în actualul mandat prezidențial. Prăbușirea guvernului condus de François Bayrou a aruncat țara într-o nouă etapă de instabilitate, iar apelurile pentru demisia președintelui Emmanuel Macron se înmulțesc.

Înfrângerea suferită de prim-ministru în Parlament – 364 de voturi împotrivă și doar 194 în favoare – echivalează cu o moțiune de cenzură categorică împotriva unei guvernări minoritare care nu a reușit să convingă că are o soluție pentru criza bugetară. Iar în spatele cifrelor se află o realitate dură: Franța are, din nou, nevoie de un nou premier — al cincilea în mai puțin de doi ani.

O țară în derivă: între austeritate, proteste și riscul insurgenței

Eșecul bugetului de austeritate propus de Bayrou nu este doar o înfrângere tehnică. Este expresia unei rupturi adânci între instituțiile statului și o societate aflată într-o stare de saturație. Marți, Palatul Élysée a confirmat că Emmanuel Macron va accepta oficial demisia guvernului.

Între timp, sindicatele au anunțat o zi națională de blocaj miercuri, sub sloganul "Bloquons Tout" („Să blocăm totul”), care ar putea aduce în stradă peste 100.000 de persoane. Se anunță greve în transporturi, boicoturi comerciale, blocaje în intersecții și posibile ocupări ale unor instituții. Mai multe federații sindicale, printre care SUD-Rail și CGT-Cheminots, au anunțat deja oprirea trenurilor, iar ramura aeronautică a sindicatului SUD a cerut oprirea activității în aeroporturi.

Ministrul de Interne, Bruno Retailleau, a vorbit deja despre „riscul unui climat insurgențial”. Iar șeful Poliției din Paris, Laurent Nuñez, a avertizat că acțiunile vor fi „fără lideri și fără revendicări clare” și că sunt implicate „mișcări ultra-stângiste” care ar putea recurge la sabotaje.

Pentru această operațiune „excepțională”, vor fi mobilizați 80.000 de polițiști.

Datoria publică crește, încrederea politică scade

Discursul rostit de Bayrou înaintea votului din Parlament a fost unul fără iluzii. El a avertizat că respingerea bugetului ar putea aduce „haos și dezordine” și a subliniat că datoria Franței a ajuns la 114% din PIB, cu un deficit aproape dublu față de pragul european de 3%. „Realitatea rămâne necruțătoare. Cheltuielile vor continua să crească, iar datoria – deja insuportabilă – va deveni și mai grea”, a spus el.

Planul său prevedea economii de 44 de miliarde de euro pentru anul viitor, dar nu a reușit să adune consens într-un parlament fragmentat și aflat deja în febra pre-electorală, în perspectiva alegerilor din 2027, la care Macron nu mai poate candida.

O republică obosită. Și un președinte slăbit

Atmosfera de contestare atinge acum și Palatul Élysée. Liderii opoziției cer deschis demisia sau chiar demiterea președintelui Macron. Jean-Luc Mélenchon, liderul formațiunii La France Insoumise, a scris pe rețelele sociale: „Macron este acum singur în fața poporului. Și el trebuie să plece.”

Marine Le Pen, lidera formațiunii de extrema dreapta Rassemblement National (Aduarea Națională), a vorbit despre „sfârșitul agoniei unui guvern-fantomă” și a cerut organizarea de alegeri anticipate. Iar deputata Mathilde Panot a mers și mai departe: „Îi oferim lui Macron două opțiuni: fie demisionează, fie este demis.”

Un sondaj recent realizat de institutul Odoxa-Backbone pentru Le Figaro confirmă tendințele. 64% dintre francezi ar prefera ca președintele să demisioneze, în loc să numească un nou prim-ministru.

Tensiune internă, ambiții externe

Paradoxul este că această criză internă vine într-un moment în care Emmanuel Macron încearcă să-și consolideze rolul de lider european, în special în dosarul războiului din Ucraina. Dar în timp ce imaginea internațională a președintelui este încă activă, suportul intern se prăbușește.

Franța este prinsă între două crize: una financiară, adusă de o datorie tot mai greu de gestionat, și una instituțională, generată de un președinte care nu mai are o majoritate, dar nici un plan clar de ieșire din impas. Alegerile anticipate sunt evitate, dar opțiunile reale sunt tot mai puține.

Dacă Franța va trece sau nu printr-o „zi a insurgenței”, așa cum avertizează oficialii, rămâne de văzut. Dar este limpede că această toamnă va fi una de fracturi adânci și decizii dramatice. Iar Emmanuel Macron se află, poate pentru prima dată în cele două mandate ale sale, cu adevărat singur în fața unei Republici care nu-l mai urmează.