Europa se teme că Rusia ar putea recurge la arme chimice în cazul unui război de durată

În capitalele europene crește îngrijorarea că prelungirea războiului din Ucraina ar putea împinge Federația Rusă către utilizarea unor arme mult mai periculoase pe câmpul de luptă. Potrivit publicației The Times, deși liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a amenințat în repetate rânduri cu arma nucleară, el a evitat aproape complet să comenteze posibilitatea folosirii armelor chimice sau biologice de distrugere în masă.

Rusia a anunțat în 2017 că și-ar fi distrus complet stocurile de arme chimice, în conformitate cu Convenția internațională în domeniu. Cu toate acestea, serviciile de informații occidentale suspectează că Moscova a eliminat doar cantitățile declarate oficial. Îndoielile au fost alimentate, printre altele, de atacul cu agent neurotoxic de tip „Noviciok” comis în 2018 la Salisbury, în Marea Britanie, împotriva fostului agent rus Serghei Skripal.

Suspiciunile au fost întărite și după otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, în 2020. O investigație realizată de grupul Bellingcat a concluzionat că programul rusesc „Noviciok” a continuat „mult mai mult decât a admis oficial Kremlinul”.

Potrivit anchetei citate de The Times, oamenii de știință implicați în dezvoltarea agenților neurotoxici ar fi fost transferați în instituții prezentate drept civile, ceea ce ar fi permis continuarea cercetărilor sub acoperirea unor proiecte medicale sau industriale.

Sir Richard Barrons, fost comandant al Comandamentului Comun al Forțelor Armate britanice și coautor al unei analize strategice privind apărarea Regatului Unit, consideră că o escaladare prin utilizarea unor substanțe chimice mai letale nu ar avantaja Moscova. În opinia sa, ar fi însă naiv să se creadă că cercetările în acest domeniu au fost abandonate complet.

„Trecerea la agenți mai mortali ar aduce un câștig militar limitat, dar costuri uriașe“

„Trecerea la agenți mai mortali ar aduce un câștig militar limitat, dar costuri uriașe. Ar atrage atenția asupra unui posibil crime de război și ar crește riscul unor represalii. În plus, ar putea pune în pericol chiar și trupele ruse, de exemplu în cazul schimbării direcției vântului”, avertizează Barrons.

Totuși, acesta admite că tentația de a recurge la astfel de arme ar putea apărea într-un scenariu de escaladare extremă, atunci când miza este percepută ca fiind supraviețuirea statului.

Datele furnizate de armata ucraineană arată că, de la începutul invaziei la scară largă, forțele ruse au folosit de peste 9.000 de ori substanțe chimice periculoase. Doar în ultimul an au fost documentate 6.540 de astfel de incidente. În cele mai multe cazuri, este vorba despre grenade cu gaze lacrimogene sau iritante, precum CS și CN, substanțe care nu sunt destinate uciderii, dar pot provoca efecte grave asupra sănătății.

Oficiali ucraineni și europeni au semnalat însă și utilizarea sporadică a cloropicrinei, un agent sufocant folosit pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial.

Folosirea acestor substanțe încalcă atât Convenția pentru arme chimice din 1993, cât și Protocolul de la Geneva din 1925, care interzice utilizarea armelor chimice în conflictele armate. Potrivit The Times, Uniunea Europeană a reacționat prin impunerea de sancțiuni, iar Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice a confirmat prezența unor substanțe toxice în probele prelevate din zonele afectate de pe linia frontului din Ucraina.