Ecuație cu trei necunoscute pentru Ucraina lui Zelenski. Căile pe care o poate lua țara după război și alegeri
0Anul 2024 este unul în care sunt programate alegeri importante în numeroase țări europene, dar cele din Ucraina, dacă nu vor fi amânate și vor avea loc conform programării, sunt probabil cele mai importante pentru viitorul continentului. Politologul Marius Ghincea explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, care ar putea fi direcțiile urmate de Kiev după cele mai importante alegeri din istoria tânărului stat, în funcție și de rezultatul războiului.
Ucraina ar urma să aibă alegeri în 2024, însă nu este încă foarte clar dacă acestea vor fi sau nu amânate. Un motiv serios ar exista: războiul. De altfel, în Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a fost deja acuzat de o parte a opoziției că ar dori să păstreze puterea și că va căuta să amâne cu orice preț alegerile. În schimb, susținătorii președintelui în exercițiu îl apără și susțin că, dacă alegerile ar fi amânate, acest lucru ar fi doar urmare a contextului extrem de delicat din țară.
Pe de altă parte, e greu de înțeles de ce Volodimir Zelenski ar căuta un pretext să amâne alegerile, atâta timp cât, conform sondajelor, ar câștiga fără mari probleme un nou mandat și le-ar „închide gura” adversarilor politici. Și chiar dacă alegerile din 2024 ar fi amânate, acest lucru nu s-ar putea întâmpla la nesfârșit nici dacă războiul s-ar permanetiza sau s-ar transforma într-un conflict înghețat.
Un exemplu în acest sens este cel al celor două state coreene, Coreea de Sud și Coreea de Nord, care nu au semnat un tratat de pace, ci doar un armistițiu acum mai bine de șase decenii. Chiar și așa, viața politică în Coreea de Sud și-a urmat cursul firesc, țara a luat-o pe calea democrației, iar tensiunile nu au împiedicat niciodată Seulul să organizeze alegeri libere.
Iar dezbaterile privind Ucraina s-au întețit, mai ales după ce, recent, șeful statului major al NATO, Stian Jenssen, a afirmat că Kievul ar putea ceda teritorii Rusiei, pentru a pune capăt războiului. Afirmațiile sale au atras imediat o reacție virulentă din partea ucrainenilor și l-au determinat să-și retragă cuvintele.
Nu e momentul pentru pace
Politologul Marius Ghincea predă în SUA, la Syracuse University, şi este cercetător la Institutul Universitar European din Florenţa, iar unul dintre cursurile pe care le predă în America este chiar despre războiul din Ucraina.
Dacă în ultimul timp s-a discutat despre faptul că Zelenski nu ar putea nici dacă ar dori să încheie pace cu rușii, pentru că ar fi penalizat de alegători, Marius Ghincea spune că nu acesta este motivul pentru care nu au loc niciun fel de tratative bilaterale.
„Nu cred că este interesul Occidentului sau al Ucrainei să facă asta momentan. Exista șansa unui acord negociat cu Rusia în vara anului trecut, dar în momentul de față nu e cazul. Ucraina are nevoie de un succes semnificativ pentru a putea schimba logica în care operează și să accepte potențiale negocieri cu Rusia în acest moment. Sau să ajungă suficient de epuizată încât toată lumea să recunoască că nu mai există nicio cale militară prin care să poată să îi învingă pe ruși și astfel să accepte schimbarea logicii de interacțiune către o logică diplomatică. Nu este însă cazul”, a spus Ghincea.
În opinia sa, dacă se vor organiza alegeri, Zelenski va câștiga fără nicio emoție. Toate argumentele sunt de partea actualului lider de la Kiev, care are inclusiv susținerea statelor democratice din Occident.
„Desigur, Zelenski având în vedere statutul politic pe care îl are în momentul de față în Ucraina e probabil imposibil de învins de oricine altcineva, dar trebuie spus și că orice se poate întâmpla. De aceea nu aș putea să speculez cu privire la ceea ce se va întâmpla în Ucraina din acest punct de vedere, dar dacă ne uităm la situația actuală, e greu să ne imaginăm că Zelenski, având în vedere imaginea pe care o are el acum în Ucraina și în lume și cum a răspuns provocării în ultimele 18 luni, nu ar câștiga lejer alegerile”, adaugă el.
Zelenski mai are și un alt argument, despre care se vorbește puțin spre deloc. Într-o țară măcinată de război, autoritățile cenzurează presa, lucru absolut firesc în situația dată. Numai că, dacă vor exista alegeri în 2024, va fi încă un detaliu în favoarea președintelui în exercițiu.
„În condițiile în care toată presa ucraineană este coordonată și cenzurată de la centru, practic în Ucraina nu mai există presă independentă autonomă, totul e sub cenzură militară, toate televiziunile sunt, de fapt, o singură televiziune, absolut totul este controlat direct sau indirect de stat. Deci asta îi oferă din nou un avantaj semnificativ”, conchide el.
O țară, mai multe posibile direcții
Există însă și voci care avertizează că, la finalul războiului, Ucraina va fi o țară în ruină, cu reale probleme. Cu economia distrusă de război, Ucraina s-ar putea vedea aruncată într-o criză fără precedent, iar situația ar putea conduce chiar la mișcări sociale, mergând chiar până la o nouă revoluție.
Un articol de opinie semnat de Jamie Dettmer în Politico avertizează în privința acestui scenariu și amintește că Ucraina a trecut prin adevărate revoluții tot la zece ani, în 1994, 2004 și culminând cu Euromaidanul din 2014. Marius Ghincea ține cont de aceste detalii, dar nu crede că vom avea o revoluție în Ucraina. Războiul cu Rusia, o victorie în 2024, ar putea fi exact momentul care ar pune din nou Ucraina pe harta fierbinte a lumii, la exact zece ani de la Euromaidan.
„Avem conflictul dintre Rada Ucraineană și președinte în 1994, apoi avem, în 2004, Revoluția Portocalie, apoi avem în 2014 Revoluția Demnității, a Euromaidanului. Putem să considerăm războiul însuși ca fiind o a patra revoluție! Ar putea fi considerat al patrulea moment critic care va duce sau nu la un nou ciclu. Întrebarea care apare acum este dacă războiul reprezintă din punct de vedere al dinamicii politicii interne ucrainene doar un alt punct în acest ciclu sau dacă reprezintă de fapt o închidere a ciclului și o deviere către altă cale. Este foarte devreme, depinde foarte mult de cum se va termina războiul”, explică Ghincea.
În funcție de rezultatul războiului, dar și de cel al alegerilor, Ucraina va avea în față mai multe căi posibile. Prima și cea care ar fi cea mai bună ar fi cea a integrării Ucrainei în Uniunea Europeană și democratizarea și consolidarea democratică a țării.
„O direcție posibilă optimistă ar fi că războiul îi va oferi lui Zelenski oportunitatea să curețe Ucraina de oligarhi și să pună bazele unei democrații liberale, cu economie de piață autentică, și nu continuarea unei democrații parțiale. Ceea ce politologii numesc democrație clientelară sau democrație patronală. De fapt, e ceea ce și cum s-a întâmplat până acum”, spune politologul român.
Dar există și alte variante, mai puțin bune. Există și riscul ca Ucraina să rămână o țară înapoiată, incapabilă să se transforme, dacă forțele care se opun europenizării vor avea câștig de cauză și dacă trupele ucrainene nu vor reuși să câștige războiul. Și nu e ultima ipoteză.
„O altă cale ar fi că războiul reprezintă doar o continuitate, un nou punct într-un ciclu continuu și doar vom continua din nou cu clivajele economice, cu democrație clientelară și așa mai departe. O altă cale va fi un posibil colaps al Ucrainei și o înghețare a conflictului. Putem să ne imaginăm o varietate de posibile căi de dezvoltare, doar că sunt toate speculații”, a punctat expertul român.
Se încarcă comentariile...
