Dezbatere Adevărul Live, despre finalul Summitului de la Vilnius. Eşec sau oportunitate pentru UE?

Şeful Cancelariei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu, şi Oana Popescu, analist „Foreign Policy”, au discutat cu jurnaliştii „Adevărul” Cristian Unteanu şi Diana Rusu despre concluziile Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, eveniment încheiat vineri, 29 noiembrie.

Cei doi invitaţi au dezbătut consecinţele parafării de către Republica Moldova a acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi semnificaţia „eşecului“ european în cazul Ucrainei. Acordul de Asociere între Republica Moldova şi UE a fost semnat în vineri dimineaţă, în capitala Lituaniei, Vilnius.

„Care este analiza momentului post-Vilnius?” întreabă jurnalistul Cristian Unteanu.

„Se realizează un pas extrem de important la nivel european, chiar global”, a declarat încă de la început şeful Cancelariei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu. „Procesul de extindere avansează spre Est, fiind un pas geopolitic şi strategic cu conotaţii pe termen lung.”

„În privinţa Ucrainei şi a Republicii Moldova mai este nevoie de foarte mulţi paşi”, subliniază Diaconescu. „Există momente decizionale ce trebuie tratate cu o mare determinare politică.”

După încheierea acordului între Moldova şi EU, prim-ministrul Iurie Leancă a ţinut un scurt discurs în care a spus că „trăim un moment istoric ce simbolizează încredere şi cooperare între Republica Moldova şi UE. Această relaţie va aduce, cu siguranţă, Moldova în Uniune, şi demonstrează că fundaţia este corectă. Moldova este o ţară europeană, cu aceeaşi istorie, cu aceleaşi valori şi sub acelaşi cer, Europa“.

„Moldova, azi am asigurat drumul spre Uniunea Europeană”, a încheiat premierul moldovean Iurie Leancă, adresându-se conaţionalilor săi.

Referitor la declaraţiile şefului Executivului de la Chişinău, Cristian Diaconescu a spus că se bucură alături de acesta, însă a atras atenţia asupra viitoarelor alegeri parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 30 noiembrie 2014. „Actuala alianţă are o poziţie extrem de hotărâtă cu orientare anti-europeană şi cu un credit destul de mare la populaţie. Procesul de integrare al Republicii Moldova nu este suficient de matur, este nevoie de foartă multă solidaritate şi coeziune pentru a parcurge cu succes întregul drum.”

 Ce înseamnă momentul Vilnius pentru Moldova?

Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei de Politică Externă de la Chişinău, a răspuns spunând că „parafarea acordului de asociere este începutul adevăratului proces de integrare. Ne oferă integrare economică (liberalizare regimului vizelor, acord de liber schimb, asociere politică). Subiectul reunirii este un subiect delicat în Moldova, deseori exploatat de forţele care se opun modernizării Republicii, forţe susţinute deschis de Federaţia Rusă. Pe măsură ce ne apropiem de viitoarele alegeri parlamentare, politicienii se gândesc şi la acest aspect.”

„Acordul de asociere oferă oportunităţi enorme în primul rând între România şi Moldova. Refacere a statutului economic între aceste două state vecine”, a subliniat Victor Chirilă.

Alegerile de la anul ar putea să reprezinte o probleme pentru victoria de astăzi?

Alegerile viitoare vor fi un adevărat referendum pentru integrarea europeană. Alegătorii nu vor vota pentru partide, ci pentru principii. Deocamdată, mai mult de jumătate din populaţia Republicii Moldova susţine apropierea de UE.

Diana Rusu: Cât de mult contează România în deciziile diplomatice ale ţărilor din Parteneriatul Estic?

„România s-a orientat către aceste ţări pentru că se numărau printre cele mai apropiate Uniunii Europene, pentru că pot aduce o contribuţie importantă şi pentru România”, a răspuns Oana Popescu, analist „Foreign Policy”.

Finalul summitului de la Vilnius. Eşec sau oportunitate pentru UE? 

Traian Băsescu a ţinut un discurs de la Vilnius:

Miezul acestui Parteneriat Estic pleacă de la Sinergia Mării Negre, iniţiativă a României. Rezultatul este că UE a trecut Prutul, ceea ce are semnificaţii nu numai din punct de vedere al intereselor românilor de pe ambele maluri, ci şi privind forţa şi atractivitatea UE. După baltici, alte state exsovietice optează pentru soluţia europeană. Asta ne încurajează să sperăm că ţări precum Moldova, Georgia, Azerbaijanul vor deveni, mai devreme sau mai târziu, ţări membre ale Uniunii Europene.

În România, toate forţele politice au dorit intrarea în UE şi ne-au trebui 13 ani (1994-2007) de la ratificarea acordului de asociere. Este mult mai greu atunci când părerile politice sunt împărţite. Acest drum de 13 ani ar putea fi un drum cu sincope, odată cu alternanţa la putere. Aş spune că, astăzi, Republica Moldova a făcut un prim pas, dar drumul este lung până la atingerea obiectivului pe care şi-l doreşte actuala coaliţie.

Dincolo de entuziasm, aş vrea să domnească realismul. Meritul coaliţiei de guvernământ este enorm, a avut curaj în condiţiile unei opoziţii virulente. Totodată, colaiţia trebuie să facă tot ce este posibil pentru a se menţine la putere şi după alegerile parlamentare din 2014, aşa încât să poată face procesul de integrare în UE unul ireversibil. 

Toate statele membre au ridicat orice condiţionalitate legată de semnarea celor două acorduri de preşedintele Ianukovici (al Ucrainei, n.r.), însă senzaţia pe care am avut-o eu a fost că preşedintele venise la un târg. Iar principiile nu se târguiesc în UE, ci se acceptă şi devii un partener al Uniunii. Acordurile rămân, însă, pe masă şi deschise semnării.

Oana Popescu, analist „Foreign Policy”, despre mesajul preşedintelui Băsescu

„Deşi mesajul preşedintelui a fost corect, per total, modul în care a început a fost de un ridicol absolut, încercând să spună că România a fost, de fapt, la originea Parteneriatului Estic”, a comentat analistul „Foreign Policy”. „Sinergia Mării Negre a fost un proiect care s-a născut mort, pentru care România nu şi-a asumat nicio responsabilitate pe termen lung. Ulterior s-a transformat în Parteneriatul Estic, din care România lipsit.”

Însă „Parteneriatul Estic nu este neapărat despre aderare, ci înclină mai mult pentru Republica Moldova şi Georgia. Pentru restul statelor, mai ales pentru Ucraina, vorbim despre un parteneriat aprofundat. Situaţia este mult mai complicată decât acum câţiva ani”, a declarat Oana Popescu.

Ucraina este marea pierzătoare sau nu?

Strict legat de interesele Ucrainei, privind din exterior, Ucraina a făcut o alegere . Dacă va avea oportunitatea de a mai face una şi anul viitor, vom vedea, dar „consider că Ucraina a făcut o alegere greşită”, a comentat Cristian Diaconescu, şeful Cancelariei Prezidenţiale.

În schimb, Oana Popescu consideră că „Uniunea Europeană a fost cea care a pierdut Ucraina, nu neapărat Ucraina a pierdut astăzi”. „UE nu ar fi putut să facă mai mult, nu ar fi putut să intre în contrapondere cu Rusia.”