De ce s-a răzgândit Angela Merkel cu privire la primirea imigranţilor

Odată cu anunţul Angelei Merkel că refugiaţii sirieni vor fi primiţi, Germania părea că-şi deschide uşile. Însă, imediat după, sunt reintroduse controalele la graniţă şi astfel li se închide uşa în nas refugiaţilor. De ce s-a răzgândit Germania cu privire la refugiaţi?, se întreabă BBC. De fapt, politica lui Merkel nu s-a schimbat foarte mult, însă mesajul ei da, acesta fiind în special unul aliniat politic cu aliaţii ei din Guvern.

Cancelarul german este deja văzut cu suspiciune de mulţi dintre membri partidului ei de dreapta, care au acuzat-o că târăşte creştin-democraţii spre centru pentru a câştiga voturi. O atitudine moale în faţa migranţilor confirmă cele mai rele suspiciuni ale lor, notează BBC.

Partidul Conservator – CSU, nefiind constrâns de loialitate, a fost mai combativ, numind abordarea Berlinului la adresa refugiaţilor „o eroare politică fără precedent“. Nu ajută nici faptul că CSU guvernează Bavaria, regiunea sudică unde migranţii sosesc prima dată.

Guvernele regionale sunt copleşite de refugiaţi

Liderii statelor regionale ale Germaniei au denunţat promisiunea bruscă a lui Merkel de a ura bun-venit imigranţilor, spunând că nu au fost informaţi şi că nu sunt pregătiţi. Acest lucru este foarte important, deoarece autorităţile regionale, şi nu Guvernul central de la Berlin, sunt răspunzătoare în principal de primirea şi de grija faţă de migranţi.

Aşadar, Berlinul ar trebui să dea dovadă de înţelepciune şi să atragă guvernele regionale de partea sa. Într-adevăr, au fost promişi bani, dar unii lideri par să fie luaţi prin surprindere de o decizie atribuită lui Merkel şi pentru care ei trebuie să tragă ponoasele, continuă BBC.

Dar chiar şi aceia care susţin promisiunea Germaniei de a prelua oamenii care fug din cale războiului au fost copleşiţi de numărul refugiaţilor. Vicecancelarul Sigmar Gabriel realizează că aproximativ un milion de persoane ar putea intra în Germania anul acesta, căutând azil. Doar sâmbătă 13.000 de persoane au sosit în gara principală din München, având nevoie de adăpost şi îngrijire.

Numărul imigranţilor reprezintă o provocare logistică uriaşă pe care autorităţile abia reuşesc s-o rezolve, mulţumită în parte ajutorului populaţiei locale.

Aşadar, controlul temporar al graniţelor ar putea oferi autorităţilor regionale puţin timp pentru a-şi trage sufletul, dar şi să calmeze temerile liderilor de stat şi aliaţilor de dreapta şi să arate că situaţia nu este scăpată de sub control, adaugă BBC.

Germania solicită ajutorul restului Europei

Însă Guvernul rămâne dedicat misiunii de a prelua migranţi. Ce s-a schimbat este faptul că, fiind confruntaţi cu un număr mare de refugiaţi, autorităţile sunt mai hotărâte să aibă migranţi economici din Balcani şi să combată traficanţii de persoane. Iar Berlinul va deveni din ce în ce mai dur în solicitarea ajutorului din partea celorlalte ţări europene.

Ministrul de Interne Thomas de Maiziere a fost foarte clar: regulile Uniunii Europene sunt încă valabile şi migranţii trebuie să se înregistreze şi să solicite azil în prima ţară a Uniunii în care sosesc. Aşadar, Berlinul crede că şi alte ţări europene ar trebui să fie pregătite să îşi ia partea lor de refugiaţi, potrivit sistemului de cote. 

Dat fiind faptul că Marea Britanie şi unele ţări est-europene refuză să-şi asume chiar şi cel mai modest număr de refugiaţi, propus în urmă cu câteva săptămâni, este greu de crezut cum se poate ajunge la un acord, adaugă BBC.

Însă, după luni întregi de confuzie privind ce anume exact presupun regulile UE, Guvernul de la Berlin începe acum să-şi clarifice ce poate sau ce nu poate face, dar şi cum anume poate ajuta restul Europei.

Întrebarea este ce va însemna acest lucru pentru imigranţii şi refugiaţii aflaţi deja în drum spre graniţa Germaniei, conchide BBC.

Berlinul susţine sancţionarea ţărilor care se opun cotelor

Germania este favorabilă sancţionării prin reducerea fondurilor structurale a ţărilor care se opun cotelor obligatorii privind primirea refugiaţilor, afirmă ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, afirmând că susţine o propunere în acest sens a preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker.

"Sunt ţări care se opun cotelor şi nu li se întâmplă nimic. Cred că trebuie să ne gândim la mijloace de presiune", a declarat Thomas de Maiziere, potrivit ZDF.

"Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a sugerat - iar eu consider că are dreptate - că trebuie să punem problema primirii de către ţările care se opun cotelor a mai puţine fonduri prin programele structurale europene", a adăugat politicianul conservator german.

Miniştrii de Interne ai statelor UE nu au ajuns la niciun acord privind distribuirea a peste 120.000 de imigranţi conform unor cote obligatorii. În schimb, s-a stabilit relocarea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia. 

"Un anumit număr de ţări central şi est-europene nu vor să adere la acest proces de solidaritate", a explicat ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, referindu-se la ţări precum Ungaria, Polonia, Cehia sau Slovacia.

CE dezminte că Juncker ar fi propus sancţionarea financiară a ţărilor care se opun cotelor

Purtătorul de cuvânt al executivului euroepan a preciyat că preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nu a făcut nicio propunere privind sancţionarea financiară a statelor care se opun cotelor obligatorii pentru imigranţi, reacţionând astfel la declaraţii ale ministrului german de Interne.

"Jean-Claude Juncker nu a făcut nicio astfel de sugestie; în plus, actualele tratate europene nu oferă baza legală pentru reducerea fondurilor structurale sau a fondurilor de investiţii dacă un stat membru refuză cotele obligatorii", a spus Mina Andreeva, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

"A introduce o astfel de condiţionalitate ar însemna revizuirea sistemului bugetar multianual european şi nu este un lucru luat în considerare acum", a precizat Mina Andreeva, potrivit DPA.

Berlinul şi Viena cer organizarea unui summit extraordinar al UE săptămâna viitoare 

Cancelarul german Angela Merkel şi omologul său austriac Werner Faymann au cerut marţi organizarea, săptămâna viitoare, a unui summit al Uniunii Europene pentru soluţionarea crizei refugiaţilor, potrivit DPA.

Într-o conferintă de presă comună la Berlin, Merkel a afirmat că Germania, Austria si Suedia nu pot gestiona singure criza refugiaţilor.

Sefa executivului german si-a exprimat sprijinul pentru recenta decizie adoptată de Berlin de a impune controale frontaliere în fata afluxului masiv de solicitanti de azil, mentionând că măsura are ca scop facilitarea înregistrării refugiaţilor.