Cum se apără clericul Fethullah Gulen după puciul eşuat şi în ce condiţii se va preda

Predicatorul Fethullah Gulen, acuzat de regimul islamo-conservator de la Ankara că s-a aflat în spatele tentativei de lovitură de stat din noaptea de 15 spre 16 iulie din Turcia, a anunţat vineri că se va preda autorităţilor din ţara sa doar dacă va fi găsit vinovat de către un organism internaţional de investigaţie independent, transmite Reuters.

„Cer ca o comisie internaţională independentă să conducă ancheta cu privire la această tentativă de lovitură de stat. Dacă o zecime din acuzaţiile împotriva mea sunt dovedite, mă angajez să mă întorc în Turcia şi să accept cea mai aspră sentinţă“, a scris Gulen într-un articol de opinie publicat în cotidianul francez „Le Monde“.

Gulen, care negat orice implicare în puciul eşuat, pe care l-a condamnat de altfel, a scris că, în opinia sa, „probabilitatea de a obţine un proces echitabil“ în Turcia „este aproape nulă“, deoarece, „din octombrie 2014, sistemul judiciar se află sub tutela puterii“.

Predicatorul turc a reamintit că a condamnat tentativa de lovitură de stat din ţara sa încă din primele momente, că mişcarea pe care o conduce, Hizmet, nu aspiră să ajungă la putere şi că s-a opus întotdeauna intervenţiei militarilor în viaţa politică a ţării.

El a spus că, dacă unii dintre susţinătorii mişcării sale au fost implicaţi în puci, atunci aceştia sunt „trădători“ care „au afectat unitatea şi integritatea ţării“ şi care „trebuie să primească pedepsele ce li se cuvin în cadrul unui proces echitabil“.

Un „genocid“ împotriva Hizmet

Totodată, Gulen l-a acuzat pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan că a profitat de puciul eşuat pentru a-şi intensifica represiunea împotriva mişcării Hizmet şi a considerat suspectă „iuţeala“ cu care şeful statului turc l-a desemnat drept instigator al puciului, „când încă niciun detaliu, nicio motivaţie“ nu fuseseră clarificate.

„Această tentativă de lovitură de stat este ocazia puterii turce de a dovedi toate acuzaţiile îndreptate împotriva mea“, a apreciat Gulen. Predicatorul turc l-a acuzat totodată pe Erdogan că desfăşoară „un genocid“ împotriva susţinătorilor mişcării Hizmet, cărora le confiscă averile, le blochează conturile bancare şi le anulează paşapoartele, ceea ce constituie „o dramă umanitară“.

„Aproape 90.000 de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, 21.000 de profesori au văzut cum le-a fost retras dreptul de a preda“, a insistat Gulen, care a dat asigurări că a suferit de pe urma „tuturor loviturilor de stat pe care le-a cunoscut Turcia“ şi că de fiecare dată a fost absolvit de justiţie. „În trecut, am fost hărţuit de către regimuri militare autoritare, iar acum o face un regim civil autocratic“, a subliniat el.

Predicatorul turc, care a amintit că la început a susţinut Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), al lui Erdogan, în ciuda rezervelor sale privind islamul politic, a atras atenţia că preşedintele turc a distrus sau a domesticit presa de opoziţie din Turcia, ceea ce i-a permis să convingă cetăţenii că în spatele loviturii de stat s-ar afla chiar el, Gulen. Însă, a mai scris el, puciul a fost „cea mai mare catastrofă din istoria recentă“ a Turciei, „cel mai grav act terorist comis pe teritoriul său“.

În opinia sa, reacţia poporului turc a împiedicat ca puciul să triumfe, dar acest lucru „nu este suficient pentru a putea vorbi despre o victorie a democraţiei“, deoarece „nici dominaţia minorităţii, nici cea a majorităţii, nici autoritarismul ales nu reprezintă democraţia autentică“.

Ministrul turc al Justiţiei: Extrădarea lui Gulen, o decizie politică

Recep Tayyip Erdogan a cerut Washingtonului să aleagă între Turcia şi FETO, acronim pentru „gruparea teroristă Gulen“ utilizat de autorităţile turce pentru a desemna mişcarea predicatorului Fethullah Gulen, autoexilat în Statele Unite.

Washingtonul a refuzat până acum să-l extrădeze, motivând că Ankara nu a prezentat dovezi clare privind implicarea acestuia în puciul eşuat.

Cu toate acestea, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat vineri că autorităţile turce au primit mai multe semnale pozitive din partea Statelor Unite în ceea ce priveşte cererea de extrădare a lui Fethullah Gulen.

„Am început să primim câteva semnale pozitive în ceea ce priveşte solicitările pe care le-am făcut pentru extrădarea clericului Gulen“, a spus şeful diplomaţiei turce.

În contextul în care Fethullah Gulen este vizat de un mandat de arestare, ministrul turc al Justiţiei, Bekir Bozdag, a semnalat că extrădarea influentului cleric este o chestiune de ordin politic, nu judiciar.

„Într-un final, decizia administraţiei americane va fi una de ordin politic“, a declarat Bozdag, citat de agenţia de presă DPA.

„A nu-l extrăda ar însemna, în mod evident, să preferi prietenia lui şi nu a Turciei“, a mai spus Bozdag.

Unitate în jurul lui Erdogan?

După puci, Ankara a lansat o operaţiune de curăţare a ţării de elementele pro-Gulen, fiind vaizate armata, justiţia, educaţia sau mass-media. În total, peste 60.000 de persoane au fost concediate sau arestate.

„Există o nouă Turcie după 15 iulie. Vom trăi ca fraţii şi surorile“, a apreciat duminică liderul Partidului Republican al Poporului, Kemal Kilicdaroglu, la mitingul antipuci de la Istanbul organizat de AKP.

„Nu există o altă opţiune decât a debarasa societatea turcă de FETO (reţeaua lui Gülen), pentru că este extinsă ca un cancer“, a declarat la rândul său la mitingul de la Istanbul Devlet Bahceli, liderul Partidului Mişcării Naţionale (MHP, extrema dreaptă),  reluând retorica Ankarei şi aprobând astfel vânarea „güleniştilor“.

A fost pentru prima dată în ultimele decenii când principalele partide de opoziţie s-au alăturat la un marş de susţinere a guvernului în această ţară de aproape 80 de milioane de locuitori, pe care puterea încearcă so-o unifice sub sloganul „O naţiune, un steag, o patrie, un stat“.

Semn al unei voinţe de reconciliere în Turcia, Recep Tayyip Erdogan a abandonat la plângerile pentru defăimare depuse pe numele unor personalităţi din opoziţie, inclusiv cea vizându-l pe Kemal Kilicdaroglu, care l-a numit anterior „dictator fără valoare“.

Însă, în spatele unificării, stă dorinţa lui Erdogan de a se menţine la putere până în 2024 şi de a a-şi duce până la capăt proiectul pentru „o nouă Turcie“, comentează AFP.

În prezent, Erdogan intenţionează să revizuiască Legea fundamentală, în scopul întăririi preşedintelui, un demers mai dificil de realizat înainte de puciul eşuat.

Un membru de rang înalt al AKP, Abdulhamit Gul, a anunţat deja miercuri lansarea unor negocieri cu opoziţia pentru o nouă Constituţie.

„Este o unitate fragilă care se va sfărâma în momentul în care preşedintele Erdogan va încerca să o utilizeze (modificarea Constituţiei, n. red.) pentru atingerea scopurilor sale“, avertizează un expert turc pentru AFP.