Cum reacționează statele membre UE la criza energetică declanșată de războiul din Iran. Scenariile analizate de România

Războiul din Iran a aruncat în haos fluxurile globale de petrol și gaze, iar perspectiva ca Donald Trump să relaxeze sancțiunile SUA asupra petrolului rusesc pentru a acoperi golul creează un coșmar pentru UE, scrie The Guardian.

FOTO Shutterstock

Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat marți că singurul câștigător al conflictului în curs va fi Vladimir Putin, care ar putea profita de golul creat de reducerea livrărilor din Golf.

Criza, care doar în 24 de ore, a făcut ca prețul petrolului să urce aproape la 120 de dolari pe baril, pentru ca apoi să coboare din nou aproape de 90 de dolari, a stârnit reacții puternice din partea Bruxelles-ului și a statelor membre UE.

Uniunea Europeană

Comisia Europeană a îndemnat marți Statele Unite să aplice strict plafonul de preț impus de G7 asupra petrolului rusesc, după ce Washingtonul a anunțat luni că va renunța la anumite sancțiuni legate de petrol pentru a tempera creșterea prețurilor globale.

În timp ce petrolul rusesc a fost plafonat de UE și Marea Britanie la 44,10 dolari pe baril începând cu 1 februarie, pentru a rămâne cu aproximativ 20% sub prețul de piață, alte țări neacoperite de sancțiuni – inclusiv China – cumpără la prețul pieței, umplând astfel vistieria Kremlinului.

„Este foarte important să se aplice strict plafonul de preț al G7 și, eventual, să se treacă la interdicția totală a serviciilor maritime pentru a limita veniturile Rusiei din război, pentru că altfel ar fi autodistructiv”, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis.

Comisarii UE au discutat vineri măsuri posibile pentru a reduce povara prețurilor mari la petrol și gaze asupra consumatorilor și industriei, inclusiv modificarea taxelor pe energie și ajustarea prețului carbonului în UE, care reprezintă aproximativ 11% din costurile energetice ale industriei.

Marți după-amiază era programată o videoconferință pentru a discuta răspunsuri comune, cum ar fi reducerea coordonată a taxelor pe petrol.

Datele Eurostat arată că, până în prezent, UE achiziționează cea mai mare parte a petrolului său ca valoare din SUA – 15% – urmată de Norvegia cu 14%, Kazahstan 13% și statele din Golf 12%.

Însă, având deja unele dintre cele mai mari prețuri la energie din lume, șocul global al prețurilor a scos la iveală vulnerabilități majore în economiile blocului, notează Guardian.

FOTO Eurostat

Franța

Guvernul va efectua inspecții în 500 de benzinării, de teama unor creșteri excesive ale prețurilor la combustibil. Premierul Sébastien Lecornu a declarat că inspectorii vor verifica locațiile din întreaga țară între luni și miercuri, pentru a se asigura că firmele nu profită de situație.

„Războiul din Orientul Mijlociu nu trebuie să devină un pretext pentru prețuri abuzive la pompă”, a spus el.

Italia

Italia a amenințat că va crește taxele pentru companiile considerate că profită de creșterea explozivă a prețurilor angro la petrol. „Sunt hotărât să fac tot ce pot pentru a preveni ca speculatorii să profite de criză în detrimentul familiilor și afacerilor”, a declarat premierul Giorgia Meloni pentru televiziunea italiană.

Totuși, taxele reprezintă o parte semnificativă a costului energiei pentru consumatori și afaceri mici, aproximativ 25% din total.

Germania și Austria

Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat că țara nu vede motiv să relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei, susținând că solidaritatea cu Ucraina trebuie să primeze, în ciuda presiunilor piețelor energetice globale.

Dacă războiul SUA–Israel împotriva Iranului s-ar încheia rapid, „vom vedea și o revenire relativ rapidă la normalizare pe piețele de petrol și energie,” astfel că nu există nevoie să reducă presiunea asupra Moscovei, a spus el.

„În fața alegerii între sancțiuni și solidaritate, poziția noastră este clară: suntem alături de Ucraina și suntem pregătiți să suportăm această fază dacă este necesar”, a adăugat Merz.

Cancelarul conservator austriac, Christian Stocker, liderul unei coaliții guvernamentale formate din trei partide, a cerut luni reducerea temporară a taxelor la carburanți pentru a contracara efectul creșterii prețurilor la petrol determinate de războiul din Iran.

Ungaria și Croația

Acestea sunt primele două țări din UE care au anunțat un plafon de preț, Croația stabilind prețul la pompe la 1,55 € pe litru și 1,50 € pentru benzina fără plumb.

În Ungaria, liderul pro-Rusia Viktor Orbán a anunțat eliberarea rezervelor de stat și a cerut UE să suspende sancțiunile asupra energiei rusești. Ungaria, alături de Slovacia, beneficiază deja de scutiri de la restricțiile UE privind importurile de gaz rusesc și, mai recent, a obținut o scutire de un an de la sancțiunile impuse de SUA, în schimbul angajamentului de a cumpăra gaze naturale lichefiate din SUA.

Alte state UE

Compania aeriană SAS, cu sediul în Suedia, a anunțat o majorare temporară a prețurilor din cauza creșterii costului petrolului.

În Irlanda, există îngrijorări privind creșterea prețului la motorină, gazul natural fiind disponibil doar în aproximativ o treime din locuințe, iar multe proprietăți rurale depinzând de parafină pentru apă caldă. Totuși, guvernul de coaliție rezistă apelurilor pentru intervenție imediată, deși anterior a acționat împotriva speculei la pompe.

Bogdan Ivan: Guvernul României analizează cinci scenarii

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat luni că Guvernul României analizează cinci scenarii pentru a preveni depășirea pragului de 10 lei/litrul la carburanți. Scenariile includ, printre altele, reducerea temporară a accizelor și taxelor, care reprezintă aproape 70% din prețul final al carburantului, până la încetarea conflictului din Orientul Mijlociu, a precizat ministrul.

Ulterior, acesta a anunțat, în cadrul Summitului pentru Energiei Nucleară de la Paris că România aproape își va tripla capacitățile de producție a energiei nucleare.

„Lumea are nevoie de tot mai multă energie. Consumăm mai mult, iar în același timp trebuie să reducem emisiile de CO₂ și să facem sistemele energetice mai stabile. Energia nucleară este una dintre puținele surse capabile să acopere deficitul de energie curată: produce constant, la scară mare, cu emisii reduse și are un rol esențial în securitatea energetică”, a spus Bogdan Ivan.

În România, prețurile au crescut mai puțin decât în alte state europene: benzina și motorina standard au urcat cu aproximativ 40 de bani, în timp ce în Germania creșterea a fost de 1 leu, în Italia de 1,5 lei și în Spania de 46 de bani.