Când ar putea lovi criza petrolului în România și cum poate interveni statul. Efectul de domino al blocajului din Strâmtoarea Ormuz

Cotația petrolului Brent, extras din Marea Nordului, a depășit nivelul de 117 dolari pe baril, cel mai ridicat punct din vara anului 2022, cu un impact iminent asupra prețurilor la pompă din România. În contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz și al conflictului din Orientul Mijlociu, experții avertizează că șocul se va resimți în cel mult două săptămâni. Specialiștii propun autorităților soluții de urgență pentru a evita un colaps economic, iar Guvernul are deja cinci scenarii pe masă.

FOTO: Inquam Photos / Alex Nicodim

Piața internațională a petrolului traversează cea mai turbulentă perioadă din ultimii ani. Cotația Brent a sărit luni peste 117 dolari pe baril, un nivel atins ultima oară în vara anului 2022, când statele lumii au impus sancțiuni Rusiei după invadarea Ucrainei. Strâmtoarea Ormuz, o zonă crucială pentru aprovizionarea globală cu țiței, rămâne închisă.

Kuweitul, al cincilea cel mai mare producător din OPEC, a anunțat reduceri preventive ale producției de petrol și ale producției de rafinărie, invocând amenințările iraniene la adresa transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. În Irak, producția celor trei principale câmpuri petroliere din sud a scăzut cu aproximativ 70%, la 1,3 milioane de barili pe zi, față de 4,3 milioane înainte de războiul cu Iranul. Față de 27 februarie, ultima zi de pace înaintea atacării Iranului de către SUA şi Israel, petrolul s-a scumpit cu 65%. Față de 1 ianuarie 2026, s-a dublat.

Evoluția prețului petrolului Brent. Sursa: tradingeconomics.com

În acest context, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a convocat o reuniune de urgență, iar miniştrii de finanțe din grupul G7 analizează o posibilă eliberare coordonată de petrol din rezervele strategice naționale pentru a tempera creşterea prețului țițeiului.

„La pompă, prețul va fi reflectat în 12–14 zile”

Expertul în energie Eugenia Guşilov explică pentru Adevărul că o parte din majorări s-au transferat deja în prețurile de la pompă, anticipând escaladarea conflictului.

„Creşterile, uşor în anticiparea escaladării conflictului, au început încă de la finalul lunii februarie. Deci, cumva anticipând această evoluție, o parte din majorări s-au transferat deja în prețuri, dar prea puțin. Valorile acestea de peste 110 dolari le vom vedea încorporate, probabil, cam în 12–14 zile. Atunci ar trebui să ajungă să fie reflectate în prețurile din România, sau cel puțin până la finalul lui martie. Mai ales din aprilie se vor simți”, a declarat  Eugenia Guşilov.

De asemenea, ea a avertizat că prețurile carburanților ar putea depăși 10 lei, dacă autoritățile nu intervin.

Ce instrumente are statul român la dispoziție

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că executivul are pregătite cinci scenarii de intervenție, prezentate atât ministrului de Finanțe, cât şi premierului.

„Statul are pe masă 5 scenarii în funcție de cum continuă aceste evoluții. Eu le-am prezentat și ministrului de Finanțe și am discutat și cu premierul și urmează să intervenim în funcție de cum evoluează situația”, a declarat Bogdan Ivan.

Ministrul a subliniat amploarea şocului de piață.

„Astăzi avem cea mai mare creștere a barilului de petrol săptămânală din 1983, de când sunt date care se colectează pe această piață. Este evident că va urma acest trend. Este evident că deocamdată nu se opresc altercațiile militare în Orientul Mijlociu, ceea ce înseamnă că va trebui să intervenim. Avem mecanisme să intervenim de săptămâna viitoare”, a spus el.

Una dintre variantele analizate presupune reducerea temporară a accizelor şi taxelor, care reprezintă aproape 70% din prețul final al carburanților, până la revenirea la normalitate după stingerea conflictului din Orientul Mijlociu.

Expertul Eugenia Guşilov detaliează instrumentele fiscale disponibile.

„Statul colectează peste 50% din prețul carburantului. Acciza a fost crescută în ultimii doi ani. O măsură ar putea fi reactivarea subvenției de 50 de bani pe litru, ca în 2022–2023. O altă măsură ar putea fi scăderea accizei. Bulgaria a menținut acciza la nivelul minim european, în jur de 30 de eurocenți pe litru, în timp ce la noi este aproape dublă: circa 60 de eurocenți la benzină şi aproximativ 55 de eurocenți la motorină”, a explicat Eugenia Guşilov.

G7 analizează eliberarea coordonată din rezervele strategice

În acest context, statele membre G7 analizează o posibilă intervenție coordonată pe piața petrolului prin eliberarea de rezerve strategice. Guşilov apreciază că un astfel de mecanism ar putea funcționa, dar avertizează că nu se mai poate conta la fel de mult pe rezervele americane.

„Sub administrația Biden, americanii au scos 180 milioane de barili, etapizat. Adică aproximativ un milion de barili pe zi, timp de 6 luni. A fost o măsură fără precedent. Administrația Trump nu este dispusă să facă acelaşi lucru. Dacă va veni o soluție care să ajute la stabilizarea prețurilor, probabil va fi una coordonată în G7: cu Franța, Marea Britanie, Germania şi alte economii puternice”, arată Eugenia Guşilov.

Strâmtoarea Ormuz blocată - cea mai mare perturbare energetică 

Dincolo de nivelul prețurilor, experta atrage atenția asupra unor posibile sincope în aprovizionare, în condițiile în care strâmtoarea Ormuz este blocată de o săptămână.

„Pe acolo treceau zilnic cam 90–100 de petroliere. Acum nu mai trec. Deci avem cea mai mare perturbare a alimentării cu țiței şi gaz a piețelor internaționale din ultimele decenii”, a subliniat experta.

Potrivit Eugeniei Gușilov, România se află într-o poziție vulnerabilă, în condițiile în care produce aproximativ 2,5 milioane de tone de țiței pe an, dar importă aproape 9 milioane de tone.

„Eşti destul de expus şi vulnerabil dacă produci doar 2,5 milioane de tone şi imporzi aproape 9 milioane. Europa nu produce suficient țiței: aproximativ 80% din nevoile energetice sunt importate. Orice nivel peste 100 de dolari pe baril este dificil pentru o economie care depinde atât de mult de importur”, a explicat Guşilov.

Strâmtoarea Ormuz. Sursa: marrinetraffic.com

AEI cere un plan național de acțiune cu trei faze

Asociația Energie Inteligentă, condusă de Dumitru Chisăliță, a adresat Guvernului o scrisoare deschisă şi un Proiect de Plan Național de Acțiune structurat pe trei orizonturi temporale. AEI precizează că, în contextul macroeconomic dificil al României, cea mai eficientă măsură fiscală pe termen scurt nu este nici plafonarea generală a prețului şi nici reducerea integrală a accizelor, ci compensarea țintată pentru sectoarele cu efect sistemic: transport de marfă, transport public, agricultură, distribuție alimentară, salubritate, ambulanțe, pompieri şi operatori de utilități.

„Ținând cont de situația grea în care se află România din punct de vedere macroeconomic considerăm că cea mai eficientă măsură fiscală pe termen scurt nu este nici plafonarea generală a prețului și nici reducerea integrală a accizelor (această măsură se poate aplica în momentul în care intrăm într o fază de criză), ci compensarea țintită pentru activitățile cu efect sistemic”, arată Asociația Energia Inteligentă în scrisoarea deschisă adresată Guvernului.

Scenariile de preț până la 31 mai: motorina ar putea ajunge la 16,8 lei/litru

Analiza elaborată de Dumitru Chisăliță estimează evoluția prețurilor pe trei scenarii, dacă războiul continuă şi Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Chisăliță subliniază că motorina este mai volatilă decât benzina din cauza cererii industriale şi logistice ridicate, stocurilor mai reduse şi marjelor de rafinare fluctuante. Capacitatea de rafinare a Europei a scăzut în ultimul deceniu, iar sancțiunile asupra produselor rafinate rusești au eliminat o sursă majoră de aprovizionare, creând un deficit structural de distilate medii, categoria din care face parte motorina.