Cine sunt băieții răi puși pe tapet înainte de alegerile generale din Grecia
0În timp ce Grecia se pregătește pentru alegerile generale din 21 mai, un nou subiect de dezbatere se află în prim-plan: problema forțelor de ordine din Grecia, pe fondul acuzațiilor de corupție, folosire excesivă a forței și brutalitate împotriva civililor, relatează Politico.
Partidul de la guvernare Noua Democrație (conservator) condus de premierul Kyriakos Mitsotakis speră să obțină din nou majoritatea în Parlament și are avans în sondaje în fața principalului partid de opoziție Syriza (progresist).
„Poliția greacă colaborează cu crima organizată în loc să lupte împotriva ei”, acuza liderul Syriza (stânga), Alexis Tsipras, adăugând că „mafia greacă se află în poliție”.
Poliția din Grecia are în spate o lungă istorie de corupție și acuzații de folosire excesivă a forței - totuși, de când partidul Noua Democrație a câștigat alegerile, în 2019, numărul plângerilor împoytriva forțelor de ordine a explodat.
În cadrul protestelor ce au urmat gravului accident feroviar din februarie, poliția a fost acuzată că a recurs la violență nejustificată împotriva manifestațiilor pașnice: de pildă, ofițerii de poliție au aruncat cu petarde spre un grup de protestatari aflați motociclete, și procurorii au cerut o anchetă după ce un camion de remorcare al poliției a intrat cu viteză în tomberoanele de gunoi care erau aduse în mijlocul străzii de către protestatari.
Într-o scrisoare deschisă, șeful poliției, Konstantinos Skoumas, și-a apărat deciziile și a dat vina pe politicieni pentru că a fost înlocuit, afirmând că nu va fi „țapul ispășitor al nimănui” și susținând că acțiunile sale „au provocat resentimente puternice în anumite centre de putere, care, drept urmare, au dus la încetarea violentă a mandatului meu”.
Pe de altă parte, opoziția dă vina și pe ministerul de interne în subordinea căreia se află poliția. „Impunitatea, cultivarea unei mentalități de tip omertà (codul tăcerii specific mafiei din sudul Italiei -n.red), lipsa de responsabilitate sunt, din păcate, caracteristice modului în care funcționează poliția greacă, pe fondul toleranței, dacă nu chiar al complicității ministerului”, a acuzat Giorgos Kaminis, din partidul socialist Pasok.
Ministrul Protecției Civile, Takis Theodorikakos, a ripostat, calificând acuzațiile partidului Syriza drept "calomnioase" și "dăunătoare la nivel național", întrucât ar putea alunga turiștii.
„Preocuparea noastră zilnică în practică este siguranța cetățenilor, motiv pentru care punem capăt anarhiei și delincvenței", a declarat el cu ocazia unei vizite recente la o secție de poliție. „Acesta este motivul pentru care, în 2022, poliția greacă a arestat 7.000 de imigranți ilegali în Attica [regiunea care include Atena], iar acum plasăm 600 de noi gărzi speciale la secțiile de poliție din Attica", a spus Theodorikakos, adăugând că Grecia este o țară sigură.
Creșterea numărului de plângeri împotriva poliției
În 2022, datele preliminare ale instituției Avocatului Poporului au arătat o creștere de 50% a numărului plângerilor cetățenilor împotriva poliției în comparație cu 2019, și o creștere de 14% a incidentelor legate de acțiuni polițienești motivate rasial.
„Tonul dat de conducerea politică, precum și de conducerea naturală, operațională a forțelor de securitate joacă, fără îndoială, un rol vital” în aceste creșteri, a explicat avocatul poporului Andreas Pottakis pentru POLITICO. Pottakis a spus că atitudinea guvernului față de poliție este „excesiv de solidară” și ar putea fi „interpretată greșit” de către ofițeri, care și-ar putea astfel închipui că au libertatea de a face ce vor.
Ajuns la guvernare în urmă cu patru ani partidul Noua Democrație a resuscitat o unitate de motociclete a poliției, care fusese desființată de guvernul precedent Syriza pe fondul unor acuzați de încălcare a drepturilor omului. Mulți dintre cei 1.500 de membri au fost recrutați din rândurile forțelor speciale militare, ocolind academia de poliție.
Inițiativa partidului de la guvernare de a crea prima forță de poliție universitară din Europa nu a fost încununată de succes: o unitate specială de 1.000 de ofițeri a fost înființată în septembrie, dar aceștia nu au pus piciorul în campusuri. Ideea este atât de nepopulară încât, în rarele ocazii în care ofițerii din cadrul unității s-au aventurat în apropierea universităților, aceștia au fost însoțiți de polițiști antirevoltă. Aproximativ 600 de ofițeri destinați poliției universitare au fost deja transferați la alte departamente, a confirmat poliția.
Luna trecută, un ofițer a tras în aer în fața Universității de Economie și Afaceri din Atena, în centrul capitalei, în timpul unor confruntări cu tineri mascați și cu cagule.
Theodorikakos, ministrul de interne, a declarat că astfel de incidente au avut loc deoarece, în perioada preelectorală, unele persoane doresc să „arunce în aer climatul politic”. El a adăugat că unii oameni „chiar îl vor mort”, un comentariu extrem de criticat de opoziție.
„Să nu ne mai jucăm în detrimentul seriozității problemelor, așa cum a făcut [premierul Kyriakos] Mitsotakis cu poliția universitară", a declarat liderul Pasok, Nikos Androulakis. „A creat un corp plătit de contribuabilii greci, nu a făcut nimic de substanță și, în loc să își ceară scuze, continuă să facă același lucru”.
Abuz de putere
„Avem cazuri de polițiști care arestează și chiar dezbracă avocați și jurnaliști sau îi umilesc, chiar dacă identitatea lor profesională este cunoscută. În principal, tinerii sunt vizați. Elementul de vârstă pare să acționeze ca o încurajare”, a observat Pottakis, avocatul grec al poporului.
În decembrie anul trecut, un băiat de 16 ani de etnie romă a murit după ce a fost împușcat în cap de polițiștii care îl urmăreau după ce a fugit dintr-o benzinărie fără să fi plătit plinul de 20 de euro.
Anul trecut, o tânără de 19 ani a acuzat că a fost violată de doi polițiști care și-au filmat faptele în departamentul central de poliție. Ofițerii implicați au declarat că actul sexual a fost consimțit. Aceștia au fost suspendați din funcție în așteptarea anchetei.
„Mergem dintr-un fiasco în altul”, a apreciat Christos Spirtzis, deputat al Syriza. „Unde sunt anchetele interne care au fost efectuate? Nu există nicio informație, nimeni nu a fost pedepsit”.
Astfel de anchete au fost, totuși, lansate. În ianuarie, procurorul Isidoros Dogiakos de la Curtea Supremă și ministrul de interne Theodorikakos au ordonat o investigație privind relația dintre înalții oficiali de poliție și membri ai mafiei, după ce conversații scurse au arătat că liderii bandei negociau cu ofițerii pentru a-și continua nestingheriți activitățile.
Acesta nu a fost primul raport care leagă poliția de crima organizată.
Ofițeri de poliție activi și pensionați sunt acuzați, alături de membri ai mafiei, de corupție pe scară largă, organizația criminală fiind acuzată că ar conduce o schemă de protecție din care fac parte 900 de afaceri - de la cluburi la bordeluri și cazinouri - cu o cifră de afaceri de cel puțin 1 milion de euro pe lună.
Site-ul de investigații Reporters United a dezvăluit că unul dintre oficialii implicați a fost promovat în funcția de director al Departamentului de Securitate din Attica, una dintre cele mai importante poziții în domeniul combaterii crimei organizate. Ulterior, poliția a declarat că nu avea cunoștință de acuzațiile aduse ofițerului.
„Relația de încredere a cetățenilor cu poliția este ruptă atunci când cei care își încalcă jurământul nu sunt pedepsiți”, a concluzionat avocatul poporului din Grecia.
Potrivit sondajelor de opinie, Noua Democrație ar aduna circa 30% din voturi, urmat de SYRIZA (stânga radicală), condus de fostul premier Alexis Tsipras (2015 – 2019), cu circa 15% și PASOK (social democrat) cu puțin peste 10%.
Partide cu șanse de a trece de pragul electoral de 3% au KKE (comunist), EL (ultra-naționalist), MeRA25 (stânga radicală) și EKE (extrema dreaptă).
Se încarcă comentariile...
