Analiză China și Rusia, front comun pentru demoralizarea Europei
0Beijingul și Moscova par să fi găsit un scop comun: o Europă divizată și slăbită, prinsă între presiunea militară rusă și influența economică a Chinei. În spatele unor incidente aparent izolate, analiștii văd o strategie coordonată de uzură, care vizează în primul rând coeziunea transatlantică.
În ultimele săptămâni, Europa a fost scena unui val de incidente cu miză geopolitică. Zboruri de drone au perturbat traficul aerian civil, avioane militare ruse au încălcat spațiul aerian al Estoniei, iar agenți ai Moscovei au încercat – fără succes – să influențeze alegerile din Republica Moldova. În august, Rusia ar fi bruiaj semnalele de navigație ale avionului președintei Consiliului European, Ursula von der Leyen.
În paralel, cablurile de comunicații din Marea Baltică au fost tăiate, rețelele subacvatice din Atlantic au fost monitorizate de nave suspecte, iar tensiunile din Balcani au fost alimentate cu grijă. Toate aceste evenimente compun tabloul unei „guerile hibride” pe care Vladimir Putin o duce de ani buni împotriva continentului.
O strategie veche, cu ținte noi
Profesorul Hal Brands, editorialist Bloomberg, scrie că strategia Moscovei are mai multe straturi: „Este o formă de război hibrid care urmărește pedepsirea Europei pentru sprijinul oferit Ucrainei, dar și descurajarea oricărei idei de intervenție militară europeană după un eventual armistițiu. Ținta finală: slăbirea flancului estic al NATO și ruperea legăturii dintre Europa și Statele Unite.”
Brands avertizează că „visul de aur al Moscovei rămâne același: separarea Europei de America”. Iar cu „un atlantist ambivalent” la Casa Albă, Rusia provoacă haos calculat pe continent, mizând pe o reacție slabă la Washington. „Dacă SUA își mută atenția în altă parte, o Europă insuficient înarmată ar putea fi lăsată singură în fața Kremlinului”, notează expertul.
Beijingul, sprijinul tăcut al Kremlinului
În timp ce Rusia presează militar, China operează în tăcere, dar nu mai puțin eficient. Nave chineze au fost implicate în incidentele din Marea Baltică, iar atacurile cibernetice provenite din rețele controlate de Beijing s-au înmulțit. Oficialii occidentali vorbesc tot mai des despre o „alianță informațională” între Rusia și China, care folosește dezinformarea ca armă strategică.
China cultivă relații economice cu țările mai vulnerabile din sud-estul Europei – Grecia, Serbia, Ungaria – încercând să creeze o „cortină de mătase” care să taie continentul în două: o Europă bogată și loială Occidentului în nord și vest, și o zonă de influență chineză în sud și est.
Europa între două lumi
Atât Moscova, cât și Beijingul au un interes comun: o Europă mai slabă, divizată și ușor de influențat. Întrebarea-cheie, scrie Bloomberg, este dacă Statele Unite vor avea voința politică de a menține alianța transatlantică unită.
Donald Trump, aflat din nou la Casa Albă, a transmis semnale contradictorii. Pe de o parte, a încurajat statele europene să-și întărească armatele și a devenit mai critic față de Putin. Pe de altă parte, a zdruncinat încrederea Europei, cerând ca SUA să nu mai „subvenționeze” securitatea continentului.
Relațiile sale tensionate cu Danemarca – după ce a sugerat că SUA ar trebui să „controleze” Groenlanda – au fost percepute de mulți ca un atac simbolic la suveranitatea europeană.
O luptă care nu se va termina odată cu Ucraina
În viziunea experților citați de Bloomberg, confruntarea dintre Rusia, China și Occident va continua sub alte forme, chiar și după sfârșitul războiului din Ucraina. „Aceasta nu este doar o bătălie pentru teritorii, ci pentru viitorul ordinii mondiale”, scrie Brands.
Europa, avertizează el, trebuie să decidă rapid dacă va rămâne un pilon al democrației occidentale – sau o piesă vulnerabilă pe tabla de șah a noii ordini euroasiatice.
Se încarcă comentariile...
