Ce prevede și ce implicații ar putea avea planul de pace cu Rusia al lui Trump pentru Europa și Ucraina
0Trump a declarat în repetate rânduri că ar putea pune capăt rapid războiului din Ucraina . Însă președintele ales al SUA își păstrează planurile bine ascunse. Presa a scris că ”Planul de pace” al lui Trump pentru Ucraina ar prevedea o zonă tampon de 1287 de kilometri supravegheată de trupe europene, schimburi de teritorii și fără aderare la NATO a țării.
Victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA de săptămâna trecută a zguduit întreaga lume, însă impactul cel mai acut ar putea fi resimțit în Ucraina. Trump, cunoscut pentru declarațiile sale controversate, a afirmat de mai multe ori că războiul din Ucraina nu ar fi început niciodată dacă el ar fi fost președinte, iar acum promite că poate pune capăt rapid conflictului – fără însă a dezvălui cum.
Pe măsură ce liderii din Europa și Rusia așteaptă cu nerăbdare să vadă ce cale va urma noua administrație Trump, temerile cresc. Există îngrijorări serioase că președinte ales al SUA ar putea forța un armistițiu grăbit, care să implice cedarea unor părți importante din teritoriul Ucrainei, în ciuda faptului că partenerii europeni ai Kievului își reafirmă susținerea pentru forțele armate ucrainene "cât va fi nevoie".
Vicepreședintele ales al lui Trump, JD Vance, a schițat deja un posibil cadru pentru pace, în timp ce fiul fostului președinte, Donald Trump Jr., nu a ezitat să-l ridiculizeze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, insinuând pe rețelele de socializare că acesta își va pierde „alocația” din partea unchiului.
Între timp, administrația Biden se străduiește să întărească apărarea Ucrainei înainte ca Joe Biden să predea cheile Casei Albe, iar secretarul de stat Antony Blinken se îndreaptă spre Bruxelles pentru o întâlnire de urgență cu aliații europeni, scrie Daily Mail.
Cu inaugurarea lui Trump la doar două luni distanță, Daily Mail explorează ce ar putea însemna planul lui Trump de încetare a focului și ce provocări majore ar trebui depășite.
Cum ar putea arăta un acord negociat de Trump?
„Nu pot să vă dau detaliile, pentru că dacă o fac, nu voi mai putea să le folosesc,” a fost răspunsul lui Trump atunci când a fost întrebat în campanie cum plănuiește să pună capăt războiului din Ucraina. Până la preluarea mandatului, conflictul va fi în plină desfășurare de aproape trei ani.
După câștigarea alegerilor, Trump a discutat la telefon cu Zelenski, o conversație pe care liderul ucrainean a caracterizat-o drept „excelentă”. De asemenea, Trump a susținut că a vorbit și cu Vladimir Putin, deși Kremlinul a negat aceste afirmații.
Însă în septembrie, partenerul de campanie al republicanului și acum vicepreședintele ales JD Vance i-a oferit fostului soldat Navy Seal, Shawn Ryan, o schiță despre cum ar putea fi adusă pacea în Ucraina sub administrația Trump.
„Cel mai probabil ar arăta ca linia actuală de demarcație dintre Rusia și Ucraina, care va deveni o zonă demilitarizată, fortificată intens pentru ca rușii să nu invadeze din nou”, i-a spus Vance fostului soldat pe podcastul său.
„Ucraina rămâne un stat independent și suveran. Rusia primește garanția de neutralitate din partea Ucrainei. Nu aderă la NATO și la alte instituții aliate. Germanii și alte națiuni vor trebui să finanțeze reconstrucția Ucrainei”, a adăugat Vance.
Această descriere, deși vagă, despre cum ar putea arăta un sfârșit al războiului în Ucraina negociat de Trump, a fost ulterior confirmată de un articol al Wall Street Journal, care a apărut la câteva zile după alegerile de săptămâna trecută.
Citînd trei surse „apropiate de președintele ales”, WSJ a susținut că echipa de tranziție a lui Trump ia în considerare o propunere care ar împiedica Kievul să adere la NATO pentru cel puțin 20 de ani, în schimbul unor acorduri lucrative de armament.
Între timp, conflictul ar fi oprit prin implementarea unei mari zone demilitarizate (DMZ) care ar îngheța efectiv luptele și ar forța Kievul să cedeze până la 20% din teritoriul său ca parte a unei „DMZ de peste 1200 de kilometri”.
Dar sursele nu au oferit informații despre cum o astfel de zonă tampon între granița Rusiei și Ucraina neocupată ar fi monitorizată sau gestionată. Au precizat doar că nu ar fi supravegheată de pacificatori americani.
Aceasta sugerează că trupele altor națiuni NATO, inclusiv Marea Britanie, ar fi responsabile de menținerea DMZ-ului.
„Putem face antrenamente și alte forme de sprijin, dar arma va fi europeană... și noi nu plătim pentru asta”, a fost citată una dintre surse.
„Nu trimitem bărbați și femei americani pentru a menține pacea în Ucraina... Să-i punem pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă.”
Propunerea atrage comparații cu zona demilitarizată care a divizat Coreea de Nord și Coreea de Sud de la acordul de armistițiu care a pus capăt războiului din Coreea în 1953.
Dar conflictul Rusia-Ucraina este foarte diferit, ceea ce îi determină pe observatori și analiști să avertizeze că punerea în aplicare a unei zone demilitarizate în estul Ucrainei s-ar confrunta cu o rezistență uriașă.
Ce provocări ar trebui să înfrunte acest plan?
Problemele care ar complica implementarea unui astfel de plan sunt multiple, iar entuziasmul țărilor implicate lipsește cu desăvârșire. Zelenski a declarat ferm că orice concesie făcută Rusiei ar fi „inacceptabilă” pentru Ucraina și „suicidală” pentru Europa. De asemenea, aliații europeni ai Ucrainei, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, și-au reafirmat sprijinul pentru Kiev „atâta timp cât va fi nevoie”.
Un alt obstacol major îl reprezintă complexitatea logistică a unei astfel de zone demilitarizate. Ar trebui să acopere întreaga lungime a frontierei de 1287 de kilometri dintre Ucraina și Rusia, de la Senkivka în nord până la Herson în sud, o zonă aflată într-o stare constantă de schimbare din cauza conflictului în desfășurare.
Cu câteva zile înainte ca Trump să-și asigure victoria în alegeri, Volodimir Zelenski a declarat deschis că orice concesie făcută lui Putin ar fi „inacceptabilă pentru Ucraina” și „sinucigașă pentru Europa”.
Președintele ucrainean a făcut nenumărate declarații similare de la invazia Rusiei din februarie 2022.
În plus, principalii parteneri europeni ai lui Zelenski, Marea Britanie, Franța și Germania, au promis deja să sprijine forțele armate ucrainene în lupta lor împotriva trupelor Moscovei „atâta timp cât va fi necesar”.
Aceste sentimente au fost reluate săptămâna aceasta de șeful diplomației europene desemnat, fostul prim-ministru estonian Kaja Kallas, care se așteaptă să îi succeadă lui Josep Borrell.
Un critic fervent al Rusiei, Kallas a declarat marți, 12 noiembrie, în cadrul unei audieri de confirmare: „Situația pe câmpul de luptă este dificilă.
De aceea trebuie să continuăm să lucrăm în fiecare zi. Astăzi, mâine și atâta timp cât va fi nevoie și cu tot ajutorul militar, financiar și umanitar necesar”.
Acest mesaj sugerează că majoritatea liderilor europeni - cu excepția notabilă a câtorva persoane, precum prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban - sunt uniți în spatele efortului de război ucrainean.
Aceștia nu ar fi entuziasmați de perspectiva de a-și asuma responsabilitatea finanțării, dotării și gestionării unei zone demilitarizate care este propusă, dar nu susținută de Casa Albă.
Implementarea acestei așa-numite zone tampon ar fi, de asemenea, extrem de dificilă din punct de vedere logistic.
În primul rând, zona demilitarizată ar trebui să se întindă pe o lungime de aproape 1300 de kilomerti a frontierei de est a Ucrainei cu Rusia și a liniei frontului în teritoriul disputat, de la cel mai nordic oraș de frontieră dintre Ucraina și Rusia, Senkivka din Cernihiv, până la orașul Herson din sud, din care forțele lui Putin s-au retras peste râul Nipru la sfârșitul anului 2022.
În al doilea rând, conflictul din Ucraina se află într-o stare de flux, liniile frontului fiind redesenate aproape zilnic.
Oamenii Moscovei resping liniile defensive ale lui Zelenski în Donețk, în timp ce forțele armate ucrainene continuă să dețină un buzunar considerabil de pământ rusesc în regiunea vestică Kursk. Diverse rapoarte sugerează că trupele nord-coreene au fost recrutate pentru a lupta alături de soldații lui Putin acolo.
Este probabil ca ambele părți să facă presiuni pentru a maximiza teritoriul deținut, în încercarea de a-și îmbunătăți poziția de negociere înaintea negocierilor.
Rusia și Ucraina au desfășurat în acest weekend și cel mai intens schimb de lovituri cu drone pe care războiul l-a cunoscut până acum.
În schimb, zona demilitarizată care a împărțit peninsula coreeană în două măsoară doar 250 de kilometri - o zonă tampon mult mai mică, care a fost posibilă doar prin desfășurarea de către SUA a soldaților pe teren și prin menținerea unei prezențe militare acolo mult timp după ce conflictul s-a diminuat.
Înainte de acordul de armistițiu, Coreea de Sud s-a bucurat de întregul sprijin militar occidental în conflict și s-a ajuns la o încetare a focului numai după ce milioane de soldați și civili au fost masacrați.
Care ar fi consecințele unui astfel de acord?
Având în vedere opoziția Ucrainei față de perspectiva cedării oricărui teritoriu Rusiei și angajamentul aparent al Europei de a sprijini Kievul pe termen lung, este dificil de văzut cum ar putea fi pus în aplicare un acord de încetare a focului, așa cum a fost prezentat de Vance și WSJ.
În lipsa unui act excepțional de diplomație din partea administrației Trump, singura opțiune rămasă pare a fi forțarea Kievului să încheie un acord prin amenințări cu retragerea ajutorului militar american atât de necesar.
Acest lucru ar forța Kievul să capituleze - cu excepția cazului în care partenerii europeni, împreună cu țări precum Australia, Japonia și Canada - sunt de acord să mențină o aprovizionare adecvată cu arme a forțelor armate ucrainene.
Acest lucru pare aproape imposibil, mulți analiști susținând că actualul flux de ajutor militar, chiar și cu sprijinul SUA, nu este suficient pentru a opri atacul rusesc.
„Trump are dreptate când spune că aliații europeni au fost prea mult timp neperformanți în materie de apărare și s-au bazat prea mult pe Unchiul Sam pentru a-i proteja, iar acesta este un uriaș semnal de alarmă pentru Occident”, a declarat pentru Daily Mail Russell Foster, lector de politică britanică și internațională la King's College London.
”Dar Europa, Canada și Australia și-au lăsat cheltuielile pentru apărare să stagneze atât de mult timp, încât nu au nici pe departe baza industrială și infrastructura militară necesare pentru a ajuta la apărarea Ucrainei și a lor înșiși de agresiuni viitoare fără sprijin american.
Forțarea Ucrainei să cedeze teritorii ar avea consecințe devastatoare pentru relațiile Washingtonului cu Europa și ar submina legitimitatea NATO. În plus, milioane de ucraineni care trăiesc în teritoriile ocupate de Rusia ar rămâne sub dominația Moscovei, mulți dintre ei fiind deja forțați să accepte cetățenia rusă.
Într-un final, costurile economice și umane ale unui astfel de acord ar fi colosale, iar viitorul apărării Occidentului pare din ce în ce mai sumbru fără sprijinul consistent al Statelor Unite”, mai spune acesta.
”Probabil că vom asista la apeluri majore pentru cheltuieli și investiții în domeniul apărării în cadrul NATO - dar acest lucru va dura ani de zile și va fi extrem de costisitor într-o perioadă de stagnare economică. Viitorul apărării occidentale pare acum foarte sumbru.
Criza imediată din Europa va fi cum să continue sprijinul diplomatic, militar și umanitar pentru Ucraina fără SUA. Oricare ar fi mecanismul prin care se va face acest lucru - NATO, UE sau bilateral - va fi incredibil de costisitor”, spune Ed Arnold, analist la think tank-ul Royal United Services Institute (RUSI).
Dincolo de prețul economic, un efort al administrației Trump de a forța Ucraina să accepte un acord de pace ar submina dramatic relațiile Washingtonului cu întreaga Europă și ar pune sub semnul întrebării legitimitatea NATO.
Unii analiști și politicieni au avertizat că o astfel de mișcare ar putea chiar încuraja țări precum China să profite de dezbinarea percepută a Occidentului și să încerce să își extindă influența în Pacific.
În cele din urmă, în ceea ce privește costul uman, forțarea Ucrainei să cedeze teritoriul Rusiei va pecetlui soarta a milioane de ucraineni care trăiesc în prezent sub ocupație rusă.
Un studiu publicat în septembrie de Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate (SWP) a estimat că, în ianuarie 2022, aproape 6,4 milioane de persoane trăiau pe teritoriul ocupat în prezent de Rusia în urma invaziei la scară largă.
Se crede că aproximativ 2,9 milioane de persoane au părăsit regiunea, fie pentru a se refugia în vestul Ucrainei, fie pentru a obține azil în Europa.
Dar rămân încă aproximativ 3,2 milioane de persoane care trăiesc în teritoriul ocupat, a concluzionat SWP.
Ministerul rus de Interne a raportat că, până în septembrie 2023, aproximativ 2,8 milioane de pașapoarte au fost eliberate rezidenților din teritoriile ocupate, Moscova continuându-și eforturile de asimilare a rezidenților în Federație.
În timp ce unii cetățeni care trăiesc în teritoriile ocupate și-au acceptat situația dificilă, înghețarea conflictului și punerea în aplicare a unei zone demilitarizate ar lăsa un număr incalculabil de ucraineni prinși sub dominația lui Putin.
Propunerile lui Zelenski pentru Trump
Ucraina a luat în calcul în „planul său de victorie” și o viitoarea administrație Trump, evidențiind potențialele acorduri de afaceri, accesul la materii prime și desfășurarea de trupe într-un efort de a influența pe președintele ales al SUA, potrivit Financial Times.
Propunerile provin din îngrijorarea oficialilor ucraineni și europeni că Donald Trump ar putea acționa rapid pentru a semna un acord de pace cu Rusia, torpilând de fapt sprijinul occidental pentru Ucraina.
Două dintre idei au fost prezentate în „planul de victorie” al lui Volodimir Zelenski și discutate ulterior cu Trump, când președintele ucrainean s-a întâlnit cu acesta la New York, în septembrie.
O idee ar fi înlocuirea unor trupe americane staționate în Europa cu forțe ucrainene după război. Cealaltă – concepută pentru prima dată de senatorul republican Lindsey Graham, un aliat al lui Trump, conform persoanelor implicate în proiectarea „planului de victorie” al lui Zelenski – sugerează împărțirea resurselor naturale critice ale Ucrainei cu partenerii occidentali.
Trump a fost „interesat” de cele două propuneri, potrivit unei persoane informate despre întâlnire. Separat, liderii de afaceri din Ucraina discută, de asemenea, cu guvernul să îi ofere lui Trump puteri de „screening a investițiilor”, permițându-i, în esență, să aleagă cine poate face afaceri în țară.
O persoană implicată în planificare a descris ideea drept „ABC – oricine în afară de China”, care ar putea da foarte bine la viziunea lui Trump.
Industriile ucrainene dependente de tehnologia și materialele chineze, cum ar fi telecomunicațiile, potrivit persoanei implicate, ar putea trece la furnizori americani și ar putea atrage mai multe investiții occidentale. Ideea este în stadii incipiente, dar unii lideri de afaceri apropiați de biroul președintelui cred că ar fi pe placul lui Trump.
„Primul care clipește pierde acest joc”, a spus o persoană implicată în realizarea planului privind Ucraina al lui Trump. „Putin crede că este pe un drum bun în acest moment și că poate obține tot ceea ce își dorește.”
Se încarcă comentariile...
