Ce părere au tinerii suedezi despre înrolarea obligatorie, după ce doi oficiali au avertizat asupra posibilități unui război. Cum a reacționat populația

Cu o istorie lungă de neutralitate, Suedia a decis să acorde prioritate apărării civile pe fondul îngrijorărilor privind posibilitatea unui război exprimate de oficiali de la vârful guvernului și al armatei, relatează The Guardian.

În momentul în care Hedda Johannesson, precum majoritatea celor din anul ei, a primit un chestionar menit să stabilească dacă este potrivită pentru înrolarea în serviciul militar, ea considera despre sine că este anti-război.

Totuși, după ce a trecut cu brio toate testele - de inteligență, fizice și psihologice - tânăra în vârstă de 18 ani care studiază științe comportamentale urmează să învețe vreme de 11 luni despre războiul chimic, biologic, radiologic și nuclear.

Doar un an și jumătate s-a scurs de când Suedia a depus cererea de aderare la NATO, ceea ce marcat o turnură neașteptată în ceea ce privește postura istoric neutră a țării privind apărarea și relațiile internaționale. În ultimele săptămâni, un sentiment de alarmă privind un potențial conflict a cuprins țara, cetățenii suedezi fiind avertizați să se pregătească pentru posibilitatea unui război.

„Am făcut testele și apoi m-au recrutat, indiferent dacă voiam sau nu să mă înrolez. Având în vedere ce se întâmplă în Ucraina, aș vrea să protejez oamenii care pot fi protejați - deoarece dacă va fi un război [în Suedia] cineva va trebui să o facă și la fel de bine aș putea să fiu eu aceea”, a dezvăluit Johannesson.

Vineri, Suedia a reactivat datoria civilă obligatorie, un tip de serviciu național care a fost anulat după războiul rece.

Într-un discurs ținut la începutul lunii la o conferință națională de apărare, premierul suedez Ulf Kristersson a evocat adăposturile antiaeriene din Kiev: „Pas cu pas, construim acum noua apărare totală. Iar la 19 ianuarie, Suedia reactivează obligația civilă".

„Cetățenia nu este un document de călătorie”, a adăugat el, după ce a spus că depinde de cetățeni să asigure securitatea Suediei.

Totodată, Kristersson a anunțat că Suedia intenționează să trimită forțe în Letonia, în ciuda faptului că această țară nu este încă membră NATO cu drepturi depline. „Nu pierdem timpul așteptând ratificările finale", a spus el, cu referire la amânările din partea membrilor NATO Ungaria și Turcia.

Johannesson este unul dintre cei aproximativ 100.000 de tineri care vor fi chemați la datorie anul viitor, dintre care aproximativ 10% nu vor fi înrolați de bună voie. Anterior, erau luați în considerare doar cei care își exprimau interesul de a sluji, dar autoritățile au fost obligate să schimbe politica din cauza numărul insuficient de recruți anul trecut.

Noua formă de datorie civică obligatorie va fi valabilă inițial doar pentru cei instruiți în serviciile de urgență și în furnizarea de electricitate, dar este primul pas în ceea ce se așteaptă să fie un program mult mai amplu.

Ministrul suedez al apărării civile Carl-Oskar Bohlin, care a anunțat în cadrul unei conferință că „ar putea fi război în Suedia”, a declarat că se ia în considerare o revenire completă la datoria civică la o dată ulterioară.

El a declarat că anunțul de vineri a marcat reactivarea datoriei civice, pentru prima oară din 2008.  „Va avea loc în două sectoare, în primul rând în serviciile municipale de salvare”, a spus el.

Lucrătorii serviciilor de urgență vor fi chemați la cursuri de pregătire pentru „condiții de război”, a spus el, inclusiv pentru a învăța cum să manipuleze muniția neexplodată.

Mulți dintre adolescenții chestionați spun că generația lor a fost zguduită de o succesiune de evenimente mondiale. „Pe măsură maturizării noastre, a fost un lucru după altul. Și am impresia că suntem într-un fel desensibilizați față de ele. Greta Thunberg, pandemia, războiul”, a mărturisit Lara Nippman, în vârstă de 18 ani, studentă.

Lia Buckhöj, în vârstă de 18 ani, susține conceptul de serviciu național în general, dar a spus că asocierile sale s-au schimbat dramatic în ultimii doi ani. „Lucrurile devin mai serioase. Asta este înfricoșător. Mai ales că am fost atât de departe de război [în Suedia]."

Samrand Faik, care lucrează cu tinerii din cartierul Järva din Stockholm, a declarat că mulți dintre cei cu care a vorbit, în special cei revoltați inacțiunea guvernului în legătură incidentele în care s-a ars Coranul, anul trecut, cred că nu e corect ca guvernul să aibă această așteptare.

„De ce ar trebui să lupt și să îmi fac datoria civică dacă Suedia nu îmi poate oferi siguranță atunci când a fost calmă și sigură?”, a exemplificat el.

Sanna Strand, cercetător în cadrul departamentului de istorie economică și relații internaționale al Universității din Stockholm, a declarat: „Politicienii din întreg spectrul politic subliniază importanța unei populații pregătite și rezistente, adesea dând ca exemplu poporul ucrainean."

Convocarea celor care nu doresc să facă serviciul militar a fost un „pas notabil”, a explicat Strand. „Politicienii evidențiază acum în mod limpede că este important să-ți faci datoria față de țară - chiar punând fățiș la îndoială loialitatea anumitor grupuri, așa cum a făcut Kristersson atunci când a criticat atitudinea unor imigranți față de cetățenia suedeză la recenta conferință suedeză privind apărarea."

„Va fi interesant de văzut cum reacționează tinerii când mai puțin de 10% din grupul de vârstă este chemat să-și facă datoria... în timp ce pentru majoritatea prietenilor lor nu va fi obligatoriu”, a adăugat ea.

 Cum a reacționat populația la avertismente

În timp ce unii au luat avertismentul în serios și s-au grăbit să-și facă provizii de combustibil și kituri de supraviețuire, alții i-au acuzat pe liderii țării de atitudine alarmistă, relatează France 24.

Gustav Wallbom, un antreprenor și fermier în vârstă de 37 de ani, care a fost înrolat în serviciul militar obligatoriu al Suediei înainte ca acesta să fie suspendat între 2010 și 2017, nu a fost deloc surprins de apelul oficialilor de a se pregăti pentru război.

„Faptul că Rusia, care se află foarte aproape de Suedia, nu este de încredere nu este ceva nou - toate cazurile de spionaj din ultima vreme și încercările Rusiei de a influența [opinia publică] nu fac decât să întărească această impresie", a spus el.

„Am cumpărat combustibil, ulei de lampă, chibrituri și rezervoare de apă", a declarat Wallbom, care este rezervist și care, încă de săptămâna trecută, a primit o scrisoare prin care era anunțat de noul post în caz de război.

Elin Bohman, purtător de cuvânt al Agenției suedeze pentru situații civile neprevăzute (MSB), specializată în gestionarea crizelor, a declarat că avertismentele oficiale au determinat o creștere de 3.500% a numărului de vizite la harta web a agenției privind adăposturile antiaeriene și o creștere de 900% a numărului de descărcări ale broșurii  informative „Dacă vine criza sau războiul".

„Nu am mai înregistrat o astfel de cerere de la izbucnirea războiului din Ucraina", a spus ea.

Broșura a fost publicată pentru prima dată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a fost distribuită în toate gospodăriile suedeze în timpul Războiului Rece, până în 1961. În 2018, a fost revizuită și reeditată din nou pe fondul anexării Crimeei de către Rusia în 2014.

„[Anexarea ilegală] a fost o trezire pentru sistemul suedez de pregătire", a explicat Bohman. „Dintr-o dată, situația globală s-a schimbat, ceea ce înseamnă că am trecut de la concentrarea pe crize pe timp de pace la includerea și planificarea pentru apărare, în încercarea de a ne consolida sistemul de apărare totală. Iar o parte din aceasta a fost să ne asigurăm că avem o populație bine informată și pregătită."

Numai în ultimul an, poliția suedeză a arestat mai multe persoane suspectate de spionaj sau de colectarea de informații pentru Rusia. Autoritățile suedeze au înregistrat, de asemenea, o creștere a numărului de atacuri cibernetice, iar în decembrie, o zonă extinsă deasupra Mării Baltice a fost supusă mai multor incidente de bruiaj a GPS-ului, ceea ce a făcut ca mai multe avioane să își piardă semnalele de navigație prin satelit. În aceeași perioadă, Rusia a efectuat un exercițiu militar în zonă cu scopul de a „submina navigația și comunicațiile radio ale inamicului".

„Unele amenințări s-au intensificat, [cum ar fi] amenințarea pur militară, amenințarea unui atac armat și faptul că am putea fi atrași într-o escaladare a războiului din Ucraina. Vedem acest lucru foarte clar atunci când studiem Rusia", a apreciat pentru Radio Suedia Thomas Nilsson, șeful Serviciului de informații militare și de securitate al Suediei (MUST).