Ce au spus germanii despre recunoaşterea independenţei Moldovei: „Sunteţi nebuni? Cum puteţi recunoaşte independenţa?”

Diplomatul român Traian Pleşca, aflat la Bonn în perioada reunificării Germaniei, a dat nişte declaraţii care reaprind chestiunea româno-basarabeană şi posibilitatea unirii dintre cele două ţări. 

Pleşca a oferit un interviu publicaţiei „Timpul” din Republica Moldova şi a declarat că, imediat după declararea independenţei Moldovei, pe 27 august 1991, un diplomat german a rămas intrigat de faptul că România va recunoaşte independenţa.

„Sunteţi nebuni? Cum puteţi recunoaşte independenţa R. Moldova? Moldova e a voastră, nu trebuie să o recunoaşteţi ca alt stat! Păi cum am făcut noi cu RDG-ul? Am recunoscut vreodată RDG-ul ca stat străin? Niciodată!”, a povestit Pleşca.

„Niciodată graniţa intergermană n-a fost acceptată ca graniţă între două state străine. Dacă am fi ţinut seama de lecţia germană, astăzi eram, probabil, într-o cu totul altă situaţie”, a mai spus diplomatul român.

Cu toate acestea, intrigarea Germaniei nu a existat şi în România. Ţara noastră a recunoscut independenţa, iar Traian Pleşca a spus că acest lucru a complicat lucrurile.

„Recunoaşterea Republicii Moldova a complicat rău lucrurile, căci acum ar trebui să-i întrebăm şi pe moldovenii de dincolo de Prut dacă vor şi ei unirea. Or, în cazul Germaniei, oamenii politici federali au avut înţelepciunea să înscrie în Constituţia lor din 1949 un articol separat prin care reunificarea - formidabilă premoniţie - urma să se facă simplu, prin revenirea landurilor estice la trupul patriei. Astfel încât RDG-iştii nici nu au trebuit să mai fie întrebaţi. S-a acţionat în numele întregii naţiuni germane. Nu a fost o chestiune de referendum, mai ales când şi germanii din est doreau cu ardoare reunificarea”, a povestit Pleşca.

În privinţa posibilităţii de a ne reuni cu Moldova, Pleşca este reticent. „Sigur, nu putem spune că această cauză este definitiv pierdută, numai că noi de la Podul de Flori n-am trecut la acţiuni mai intense ca parte dintr-o strategie coerentă. La nemţi, înainte de căderea Zidului Berlinului, au fost ieşiri masive în stradă scandându-se unitate, noi suntem poporul, un singur popor!. Noi n-am avut nici măcar înţelepciunea să nu-i stârnim pe ruşi sau pe rusofoni”, a încheiat diplomatul român.