Analiză Ce ascunde „ofensiva de farmec” a Americii la München
0Mesajul transmis de Washington este direct și lipsit de ambiguități: alăturați-vă proiectului lui Donald Trump de remodelare a ordinii globale în favoarea Statelor Unite sau faceți un pas înapoi.
La Conferința de Securitate de la München, reprezentanții administrației americane au adoptat un ton vizibil mai cald față de aliații europeni. Însă, potrivit publicației Politico, fondul mesajului a rămas ferm: susțineți noua direcție a Washingtonului sau nu îi stați în cale.
Statele Unite au trimis la reuniunea anuală un număr considerabil de oficiali de rang înalt — un gest interpretat ca o implicare rară într-un cadru multilateral pe care administrația Trump l-a criticat în repetate rânduri în ultimul an. În culisele hotelului Bayerischer Hof, consilierul pentru politici al Pentagonului, Elbridge Colby, a fost apreciat pentru apelurile la cooperare în vederea garantării securității europene. Secretarul de stat Marco Rubio a fost aplaudat în picioare după ce a declarat că Statele Unite și Europa „aparțin una alteia”.
Totuși, dincolo de gesturile cordiale și întâlnirile informale, numeroși oficiali europeni și-au exprimat rezervele. Deși tonul s-a îmblânzit, persistă percepția că Washingtonul ar prefera o Europă mai conservatoare și mai aliniată ideologic cu mișcarea MAGA — acronim pentru „Make America Great Again”, sloganul politic asociat cu Donald Trump, care a devenit o platformă mai largă, cu accente naționaliste și anti-globaliste.
„Fiți cu noi. Dacă nu, mergem înainte fără voi”
Un diplomat european a rezumat poziția americană astfel: „Fiți cu noi. Dacă nu, mergem înainte fără voi”. În același timp, a subliniat că pentru Europa principiul „ordinii internaționale bazate pe reguli” rămâne esențial — concept ce desemnează sistemul de norme, tratate și instituții create după Al Doilea Război Mondial pentru a limita conflictele și a promova cooperarea.
Aceste avertismente par să nu fi diminuat încrederea delegației americane, consolidată de acțiunile ferme ale președintelui Trump pe scena internațională. În marja conferinței, Rubio a participat la reuniunea G7, însă a lipsit de la o întâlnire separată a aliaților europeni privind Ucraina, invocând lipsa de timp. Ambasadorul SUA la NATO a afirmat că Washingtonul dorește să transmită un „sentiment de urgență”, dar fără a genera panică.
Cu toate acestea, mai mulți oficiali europeni consideră că, dincolo de retorică, politica americană față de Europa nu s-a schimbat substanțial. Îngrijorările persistă, inclusiv în privința livrărilor de armament promise unor state europene.
În intervenția sa, Rubio a abordat și temele culturale promovate de aripa conservatoare americană, subiecte care au stârnit reacții critice în rândul unor lideri europeni. Premierul Finlandei a declarat că Europa nu împărtășește această agendă, pe care o vede ca pe o îndepărtare de ordinea liberală globală și de angajamentele climatice.
În spatele ușilor închise, mesajul ar fi fost și mai explicit: Statele Unite împărtășesc interese cu Europa, dar nu neapărat aceleași valori. Accentul s-ar muta astfel de la o politică externă „bazată pe valori” la una centrată pe interese strategice.
Pentru unii oficiali europeni, participarea lui Rubio la reuniuni în state precum Ungaria și Slovacia a fost un semnal politic suplimentar. Întrebarea care persistă la Bruxelles și în alte capitale este dacă noua politețe diplomatică reflectă o schimbare reală de direcție sau doar o ajustare de ton.
Politețea lui Rubio la München – o iluzie pentru Europa
Potrivit analistului Mark Champion,de la Bloomberg, europenii nu ar trebui să confunde tonul conciliant cu o schimbare de substanță.
Rubio a adoptat o abordare mai moderată decât vicepreședintele american din anul precedent, însă mesajul de fond a rămas similar: Europa este percepută drept vulnerabilă și insuficient pregătită să-și asume responsabilitatea pentru propria securitate. În opinia autorului, invitația adresată europenilor este de a se alătura transformării alianței transatlantice într-un format mai apropiat de viziunea politică a lui Trump.
În acest context, Europa continuă să se confrunte cu provocări structurale majore: dependența de capacitățile militare americane, fragmentarea industriei de apărare și lipsa unor campioni tehnologici capabili să concureze la nivel global. Conceptul de „suveranitate digitală” – adică abilitatea unui stat sau a unei uniuni de a controla infrastructura, datele și tehnologiile critice – rămâne dificil de realizat fără investiții masive și coordonare strategică.
Conferința de la München, considerată un barometru al relațiilor transatlantice, indică o Europă mai conștientă de necesitatea reînarmării și a consolidării autonomiei strategice. Însă viitorul alianței va depinde nu de discursuri, ci de capacitatea concretă a Europei de a-și întări apărarea înainte ca eventuale retrageri sau schimbări de angajament din partea Washingtonului să devină realitate, spun analiștii.
Se încarcă comentariile...
