Ce ar însemna ca Ucraina să negocieze. Zelenski, schimbare de ton în privința planului de pace: „Nu totul depinde de noi”

La doi ani și jumătate de la declanșarea războiului, cuvântul „negociere” începe să răsune, chiar dacă doar ca etapă finală a unui proces de reflecție în care pare să se fi cufundat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în ceea ce privește planul său de pace, se arată într-o analiză El Pais.

Soldați ucraineni pe frontul de est FOTO EPA-EFE

Cuvântul „negociere” este privit cu oarecare suspiciune de către cetățenii ucraineni, după ce a fost pus într-un sertar și cheia aruncată pe parcursul mai multor luni de rezistență și contraatac împotriva invaziei rusești. Nici pe buzele guvernului nu se afla prea frecvent. Dar, la doi ani și jumătate de la declanșarea războiului, începe să răsune, chiar dacă doar ca etapă finală a unui proces în care președintele Volodimir Zelenski pare să se fi cufundat.

Liderul ucrainean, împreună cu cabinetul său, condus de Andrii Yermak, și cu activitatea diplomatică a ministrului său de externe, Dmytro Kuleba, dorește să accelereze următoarele etape de pe foaia sa de parcurs înainte de desfășurarea unui al doilea summit de pace, cu o posibilă reprezentare rusă, prevăzut înainte de finalul anului.

Dacă acest plan are succes, negocieri vor urma în mod inevitabil. Este un puzzle dificil într-un moment complicat pentru armata ucraineană, care se află sub o mare presiune în sectorul Donețk; dar și pentru o populație care se prea poate să nu fie pe aceeași lungime de undă cu guvernul.

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Razumkov, doar 44% dintre ucraineni cred că a venit momentul ca Kievul să negocieze. 61% nu ar ceda nimic din ceea ce, a priori, Rusia cere, cum ar fi cedarea de teritorii, 84% nefiind de acord ca Ucraina să predea Moscovei regiunile ocupate. În plus, 51% au declarat că o condiție minimă pentru dialog este restabilirea frontierelor Ucrainei la cele din 1991. Totodată, 66% au declarat că o victorie militară este încă posibilă.

După mai multe reuniuni internaționale la nivel ministerial sau consultativ pe probleme de securitate la Copenhaga, Jeddah, Malta și Davos, obiectivul lui Zelenski pentru acest an, cel puțin cel declarat public, a fost să organizeze summitul pentru pace, care a avut loc în perioada 15-16 iunie la Bürgenstock (Elveția). Acesta a fost îndeplinit. Comunicatul, semnat de 87 de țări, prevede progrese în privința a trei dintre cele zece puncte ale planului de pace al președintelui ucrainean (așa-numita formulă Zelenski): securitatea energetică - inclusiv recâștigarea controlului asupra centralei nucleare de la Zaporojie- securitatea alimentară, respectiv schimbul de prizonieri și reîntoarcerea în țară a copiilor ucraineni reținuți de autoritățile ruse.

Summit de pace în noiembrie cu participarea Rusiei?

La summitul de pace din Elveția, liderul ucrainean a făcut un pas mai departe și și-a exprimat dorința de a organiza o a doua reuniune în cursul acestui an pentru a face progrese în direcția unei „păci juste”.

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc lunea trecută, Zelenski a prezentat etapele premergătoare unei noi conferințe, o foaie de parcurs care arată în felul următor: o reuniune în iulie sau la începutul lunii august în Qatar pentru a discuta despre energie; o alta în august, care va avea loc în Turcia, privind accesul liber la comerțul cu cereale prin apele Mării Negre și o a treia în Canada în septembrie privind readucerea în țară a prizonierilor de război și a minorilor deportați în Rusia.

În cazul unui succes privind aceste trei puncte, președintele ucrainean a cerut echipei sale să aibă un plan gata până în noiembrie (când au loc alegeri prezidențiale în SUA) pentru restul formulei sale de pace, în vederea organizării unui al doilea summit, cu o prevedere suplimentară: „Cred că ar trebui să participe reprezentanți ai Rusiei”, a declarat el luni. La această întâlnire ipotetică ar urma să se discute despre retragerea trupelor ruse și încetarea ostilităților.

Acest cadru diplomatic este însă vulnerabil la ceea ce se întâmplă pe linia frontului.

„Din păcate”, a constat Serhii Kuzan, președintele Centrului ucrainean pentru cooperare și securitate (USCC), „țara nu este în prezent în cea mai bună poziție pentru a începe negocierile. Astăzi, Rusia deține inițiativa pe câmpul de luptă”.

Kuzan, fost consilier al Ministerului ucrainean al Apărării, consideră, totuși, că vor exista unele schimbări în toamnă, pe măsură ce potențialul campaniei de vară a Rusiei începe să se piardă din ritm „Rusia este acum la apogeul capacităților sale. În vreme ce partenerii occidentali, dimpotrivă, deschid fabrici în Ucraina, oferă asistență suplimentară, iar propriul complex industrial de apărare [al Kievului] câștigă în capacitate”, a explicat el.

Prima parte a planului prezentat de Zelenski reflectă atât aspecte optimiste, cât și sumbre. Deși societatea ucraineană a dat dovadă de rezistență în timpul ofensivei ruse asupra infrastructurii energetice a țării, daunele aduse sectorului au fost enorme. Din martie, Moscova bombardează rețeaua de electricitate din toată țara. Potrivit estimărilor recente ale oficialilor ucraineni pentru Financial Times, Ucraina produce jumătate din energia pe care o genera înainte de invazie. Daunele aduse economiei țării și penele de curent suferite de cetățeni încep să se resimtă.

„Liniile roșii ale Rusiei”

Chiar dacă aceste puncte ale planului lui Zelenski se vor concretiza, e posibil să fie întâmpinate, cu excepția unei surprize uriașe, cu refuzul categoric al Kremlinului de a participa la summitul de pace.

Prezența Rusiei nu este de dorit doar pentru Kiev; la reuniunea din Elveția, puteri precum China și Brazilia, în prezent foarte relevante pentru guvernul ucrainean, nu au participat, invocând absența trimișilor de la Moscova. Cu câteva ore înainte de începerea summitului din Elveția președintele rus Vladimir Putin a prezentat drept condiții pentru inițierea discuțiilor recunoașterea regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson (dintre care niciuna nu este controlată pe deplin de armata rusă) drept teritorii rusești, precum și demilitarizarea Ucrainei și blocarea candidaturii sale la aderarea la NATO. Aceste trei linii roșii ar echivala, potrivit Institutului pentru Studierea Războiului, cu o cerere de „capitulare”. 

La 12 iulie, ministrul adjunct rus de externe, Mihail Galuzin, a insistat că Moscova nu va fi prezentă la o a doua rundă de negocieri de pace și a numit formula Zelenski un „ultimatum” și o „fundătură”.

„Există o lipsă de înțelegere și de atitudine constructivă din partea rușilor”, notează Serhii Kuzan de la USCC. „Ei nu se ghidează după principiile de bază ale negocierilor, ci mai degrabă prezintă ultimatumuri care nu pot fi îndeplinite de capitulare sau cedare de teritorii. Ucraina vorbește despre o rezolvare pas cu pas a acestei probleme militare, iar rușii vorbesc limbajul manipulării în diverse forme pentru a legaliza ocuparea ilegală a teritoriilor ucrainene, a obține eliminarea sancțiunilor și a opri livrările de arme către Ucraina.

Ei doresc să câștige timp pentru a aștepta o schimbare a situației politice în Europa și în lume, pentru a ataca și mai mult, cu forțe noi. Ei speră că lumea se va sătura de ceea ce ei numesc «criza ucraineană»”, a explicat el.

Schimbarea de ton a lui Volodimir Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat națiunii pe un ton neobișnuit de moderat în această săptămână, lăsând să se înțeleagă că este dispus să negocieze cu Rusia pentru prima dată de la declanșarea invaziei, la un al doilea summit în noiembrie, comentează CNN.

Kievul se confruntă în prezent cu două mari probleme: situația dificilă de pe linia frontului și incertitudinea cu privire la sprijinul în viitor din partea celor mai apropiați aliați ai Ucrainei, în special SUA și Germania.

„Nu totul depinde de noi. Știm care ar fi un sfârșit just al războiului, dar nu depinde doar de noi. Nu depinde doar de poporul nostru și de dorința noastră, ci și de finanțare, de arme, de sprijin politic, de unitate în UE, în NATO, în lume”, a spus Zelenski la o conferință de presă, luni.

Zelenski a vorbit la telefon cu Donald Trump

Fostul ambasador al SUA în Ucraina, John Herbst, a declarat că este plauzibil ca schimbarea de ton a lui Zelenski să fie o reacție la evenimentele recente din SUA, unde fostul președinte Donald Trump a anunțat luni că JD Vance, un critic ferm al trimiterii de asistenţă Ucrainei, va fi partenerul său de cursă, ca vicepreşedinte.

Comentând pentru CNN de la Aspen Security Forum, Herbst a susținut că este posibil ca Zelenski să încerce să ajungă la potențiala viitoare administrație Trump, subliniind că ar fi dispus să negocieze, atât timp cât acordul de pe masă este corect.

Trump și Zelenski au vorbit vineri, iar fostul preşedinte american a precizat că „au avut o convorbire telefonică foarte bună”. Donald Trump a afirmat că va „aduce pacea în lume și va pune capăt războiului care a costat atât de multe vieți”, în timp ce Zelenski a spus că cei doi au discutat despre „pașii care să facă pacea echitabilă și durabilă”.

Orisia Luțevici, director adjunct al Programului Rusia și Eurasia din cadrul Chatham House, a apreciat că, având în vedere condițiile făcute publice ale lui Putin, Zelenski a intenționat probabil un mesaj către restul lumii.

„Este atât un semnal pentru Rusia, cât și un semnal pentru sudul global că Ucraina nu este un fel de forță obstructivă. Este dispusă să se așeze la masa negocierilor. Dar acest lucru nu poate fi în totalitate în condițiile Rusiei și nu poate duce la (capitularea) Ucrainei în fața Rusiei… Putin cere controlul regiunilor pe care nu le poate cuceri militar”, a subliniat ea pentru CNN în ceea ce privește perspectiva unor negocieri viitoare cu privire la pace.