Campania electorală din Ungaria, otrăvită de mesaje antisemite

Aflat de opt ani la putere, Viktor Orban duce o puternică ofensivă antisemită şi antimusulmană pentru obţinerea celui de-al treilea mandat consecutiv de premier în alegerile programate duminică.

După alegerile din Cehia şi Italia, toată atenţia Europei este îndreptată acum asupra Ungariei. Cetăţenii cu drept de vot din ţara vecină sunt chemaţi duminică la urne pentru a-şi alege cei 199 de membri ai Parlamentului. Scrutinul va avea loc la fix 28 de ani de la al doilea tur al primelor alegeri libere din Ungaria. La acea vreme, Viktor Orban (foto) era un tânăr liberal şi intra pentru prima oară în instituţia legislativă. Acum are 54 de ani şi este pe cale să obţină al patrulea mandat de premier, şi al treilea consecutiv.

Fuga de valorile democratice

Instalat în 2010 în fruntea Guvernului de la Budapesta, Viktor Orban şi-a îndepărtat treptat de ţara de valorile democratice. Lider greu de contestat, premierul ungar nu a avut nicio reţinere în a-şi crea condiţii favorabile în justiţie şi în sistemul electoral, dar şi în a atrage în solda sa aproape toată mass-media.

În paralel, a închis ochii în faţa clientelismului şi corupţiei practicate de apropiaţi. În timp ce un vechi prieten al lui Orban, Lorinc Mészáros, şi ginerele său, Istvan Tiborcz, au prosperat, nivelul corupţiei a crescut. Conform Transparency International, Ungaria este a doua cea mai coruptă ţară din Uniunea Europeană, după Bulgaria..

Soros, inamicul numărul unu

Cu o opoziţie slabă, Viktor Orban, liderul partidului conservator Fidesz, şi-a concentrat campania pe alăturarea populaţiei la o idee. A inventat un duşman şi s-a prezentat într-un salvator. Duşmanul este un străin dezrădăcinat şi hotărât să atace tradiţiile. Iar personajul ales pentru acest rol este multimiliardarul George Soros, un evreu născut în Ungaria şi emigrat în Statele Unite. „Stop Soros“, strigă Fidesz, care a împânzit teritoriul ungar cu afişe conţinând mesaje de acest gen.

Cosmopolitul liberal George Soros este prezentat ca o ameninţare pentru poporul ungar. Viktor Orban şi acoliţii săi îl acuză că vrea să aducă „cel puţin un milion de musulmani în fiecare an în Europa“, mai ales în Ungaria, punând astfel în pericol valorile şi tradiţiile. Aducerea musulmanilor este un plan al evreilor de a distruge Europa creştină, plusează extrema dreaptă de la Budapesta. Aceste acuzaţii nu sunt însoţite de argumente, întrucât Orban nu are o opoziţie pe măsura puterii lui pentru a fi nevoit să dea explicaţii pentru poziţiile sale politice, observă Nick Cohen în „The Guardian“.

Transmise fidel de presa aservită puterii şi puţin contestate, aceste acuzaţii se transformă în „adevăruri“. Transformarea a ajuns până la un nivel încât mulţi copii cred că „Soros este diavolul“, conform portalului The Budapest Beacon. Sursa citată mai menţionează că cel mai popular cuvânt în rândul copiilor este imigrant, iar principalele lor temeri sunt războiul şi atacurile teroriste.

Ungaria înainte de toate

Convins de o victorie răsunătoare, Orban intenţionează să-şi continue lupta anti-Soros după alegeri. Pe 15 martie, într-un discurs cu accente naţionaliste susţinut cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, premierul ungar a spus că va lua măsuri „morale, politice şi juridice“ împotriva adversarilor săi după legislativele din 8 aprilie. Mesajul a fost transmis în contextul unei defilări la Budapesta sub sloganul „Ungaria înainte de toate“. Noul obiectiv al puterii este „Legea anti-Soros“, care va pune pumnul în gură societăţii civile, la fel cum s-a întâmplat în Rusia lui Putin.

Ce spun alegătorii lui Orban

„Pentru cine altcineva să votez? Priviţi în jur! Totul s-a schimbat în bine datorită partidului Fidesz“, spune pentru Le Monde un bărbat de peste 60 de ani din Debrecen, un bazin electoral al lui Orban. Întrebaţi despre corupţia, clientelismul şi inocularea nefondată a unor temeri din partea puterii, simpatizanţii săi susţin că sunt minciuni ale opoziţiei.

Ce arată sondajele

Conform unui calcul al sondajelor din ultima lună, Fidesz va câştiga scrutinul legislativ cu 49,7% din voturi, urmat de partidul de extrema dreaptă Jobbik, cotat cu 17,6% din voturi, socialiştii din MSZP, cu 12,4% din voturi, centriştii din LMP, cu 7,4% din voturi, şi social-liberalii din DK, cu 7% din voturi. Ţinând cont de acest date, miza o reprezintă atragerea alegătorilor nehotărăţi, care sunt în jur de 40%, conform unor barometre citate de AFP.