„Camera de război“ de la Dublin: cum încearcă Facebook să contracareze dezinformarea înaintea alegerilor europarlamentare

FOTO  Facebook

Într-un birou din centrul capitalei Irlandei, Dublin, zeci de angajaţi ai Facebook muncesc din greu pentru protejarea următoarelor alegeri europene.

Grupul de tineri programatori, ingineri şi specialişti de conţinut, stă concentrat în faţa mai multor ecrane, scanând platforma pentru eventuale comportamente ilegale.

Monitoare montate pe pereţi îi ţin la curent cu ultimele discuţii de pe cea mai mare platformă de socializare din lume, de pe Instagram şi WhatsApp. De perete atârnă un singur drapel al Uniunii Europene, lângă un afiş inscripţionat cu sloganul „Noi feluri de a vedea “.

Însă în ciuda „centrului de operaţiuni“ dedicat alegerilor europarlamentare, format din 40 de persoane, care şi-a început activitatea pe 29 aprilie, gigantul de tehnologie are dificultăţi în a face faţă ameninţărilor.

Diferite grupuri politice, de la cele din Ungaria, la cele din Spania, au reuşit să ocolească noile instrumente de transparenţă politică ale reţelei Facebook pentru a cumpăra discret reclame partizane pe social media, care au scopul să convingă potenţiali alegători, potrivit unei analize Politico. 

Acestea includ mesaje ale lui Viktor Orban, prim-ministrul ungar sau ale Verein Recht un Freiheit ( Asociaţia pentru Conservarea Statului de drept şi a Libertăţilor Civile), un grup de sprijin pentru politicienii de dreapta din Germania şi Petra De Sutter, un candidat belgian pentru Partidul Verzilor.

De asemenea, grupurile de extremă-dreapta precum Alternativa pentru Germania sau Frontul Naţional al Franţei încă domină discuţiile politice pe Facebook, înaintea scrutinului care va avea loc în această lună.

Şi cu doar câteva săptămâni până când votanţii se vor îndrepta către urne pentru alegerile europarlamentare care vor începe pe 23 mai, Facebook încă nu a făcut publice eforturile sale menite să contracareze campaniile digitale concentrate pe dezinformarea alegătorilor europeni.

„Recunoaştem faptul că unii oameni consideră că ar trebui să eliminăm totul“, a spus Richard Allan, şeful pentru lobby al Facebook în Europa, referindu-se la cantitatea enormă de conţinut politic care trece prin platforma digitală. „Însă suntem îngrijoraţi de eliminarea tuturor elementelor în timpul unor alegeri politice“.

„Nu credem că este treaba noastră să fim regulatorii campaniilor politice“, a adăugat el.

Poate că Facebook nu-şi doreşte acest rol, dar influenţa sa globală plasează reţeaua de socializare chiar în centrul procesului democratic – din Franţa în Filipine.

Chiar şi acum, votanţii indieni merg la urne în cadrul unor alegeri care durează o lună, parlamentarii americani se pregătesc pentru alegerile din 2020 şi campania dinaintea alegerilor parlamentare europene este în desfăşurare. Cu o miză atât de mare, platforma socială este supusă examinării mai mult ca niciodată, şi mai multe state ameninţă că vor aplica constrângeri legale asupra a ceea ce este postat pe Facebook, dacă compania nu are de gând să ia mai multe măsuri.

De când anumite grupuri susţinute de ruşi au ţintit cu succes votanţii americani pe Facebook, în timpul campaniei prezidenţiale din 2016, compania a alocat zeci de milioane de dolari pentru tehnologii noi, moderatori de conţinut şi campanii de marketing menite să educe votanţii şi decidenţii politici în legătură cu eventuale ameninţări prezente pe reţeaua sa globală, precum şi să împiedice atacuri politice coordonate de pe aceasta.

Facebook a închis recent mai multe profile ale unor figuri publice importante, inclusiv comentatorul american de extremă-dreapta Alex Jones şi liderul Naţiunii Islamului, Louis Farrakhan, din cauza comentariilor percepute a fi instigatoare la ură, stârnind o reacţie a preşedintelui Donald Trump, care a acuzat compania că împiedică libera exprimare.

Mark Zuckerberg, directorul executiv în vârstă de 34 de ani al companiei, şi-a asumat răspunderea cu întârziere pentru rolul pe care Facebook îl are în alegeri. El a anunţat săptămâna trecută că gigantul tech se va concentra mai mult pe promovarea conversaţiilor private dintre cei peste 2,2 miliarde de utilizatori din lume, şi va reduce rolul trăsăturii „news feed“ şi al altor servicii unde dezinformarea s-a răspândit deseori într-un ritm alert.

Însă odată cu apropierea alegerilor europarlamentare, Facebook este în urmă cu răspunsurile la noile forme de dezinformare şi reclame politice, potrivit cercetătorilor electorali şi unor politicieni. 

„Facebook operează la o scară nemaiîntâlnită în Silicon Valley şi dezinformarea şi ameninţările online sunt la fel, la o scară care nu s-a mai văzut până acum“, a spus Mathias Vermeulen, cercetător la Mozilla Foundation, o organizaţie non-profit concentrată de drepturile digitale. „Există multă bunăvoinţă în ceea ce face Facebook, dar s-ar putea să fie prea puţin şi prea târziu“.

„Camera de război“ a UE

Parte a răspunsului pe care Facebook îl are la aceste probleme poate fi găsită în centrul Dublinului.

Proprietatea excelentă din apropiere de râul Liffey este acum locul prielnic pentru zeci de companii de tehnologie, inclusiv Google şi Facebook, care s-au mutat în Irlanda în ultimii 40 de ani, atrase în principal de taxele mici pentru corporaţii.

Într-un zgârie-nori de sticlă, echipa de 40 de membri a Facebook a început să lucreze săptămâna trecută într-un aşa-numit centru de operaţiuni, pentru a împiedica eforturile digitale de a submina alegerile pentru Parlamentul European, potrivit publicaţiei Politico care a vizitat birourile echipei.

Echipa, care include vorbitori din toate cele 24 de limbi oficiale ale UE, este împărţită de-a lungul graniţelor naţionale, cu specialişti care monitorizează atât activitatea de pe platformele de socializare ale Facebook, cât şi pe cea de pe platformele rivalilor, în special Google şi Twitter.

Facebook nu a vrut să specifice cât de mult conţinut verifică grupul în fiecare zi, deşi fiecare membru al echipei are mai multe monitoare pentru a urmări ştirile şi alte discuţii politice online.

Odată ce o problemă este adusă în atenţie, inginerii Facebook pot apoi colabora cu omologii lor din toată Europa sau din alte părţi ale lumii pentru a determina dacă activitatea încalcă standardele companiei şi apoi pot şterge, cenzura sau lăsa intact conţinutul de pe reţea, în funcţie de rezultat. Problemele vizate au legătură cu dezinformarea, reprimarea alegătorilor şi discursul care incită la ură, compania menţionând că doar în ultima săptămână a investigat sute de incidente.

Explozie a reclamelor politice

De la reclame sponsorizate pentru Alternativa pentru Germania (AfD), partidul german de extremă-dreapta, la mesaje plătite din România, de către un grup politic anti-corupţie, Politico a descoperit zeci de texte pe Facebook şi Instagram care nu au fost catalogate drept mesaje politice, deşi se referă clar la anumite partide politice, candidaţi independenţi sau teme delicate precum imigraţia.

Cu doar câteva săptămâni înainte de europarlamentare, multe dintre aceste mesaje reuşesc să ocolească detectarea de către Facebook, inclusiv de către noul centru operaţional din Dublin.