Bulgaria, între Bruxelles și Moscova: victoria în alegerile legislative a fostului președinte Rumen Radev care stârnește îngrijorare în UE

Fostul președinte al Bulgariei, Rumen Radev, a obținut o victorie categorică în alegerile parlamentare, potrivit rezultatelor oficiale, într-un scrutin care zdruncină echilibrul politic dintr-un stat membru al Uniunea Europeană și NATO și ridică semne de întrebare privind direcția viitoare a Sofiei.

Partidul fostului președinte Rumen Radev va avea majoritatea în parlamentul de la Sofia/FOTO:X

Rezultatul, peste așteptările sondajelor, este unul dintre cele mai puternice din ultimele decenii și ar putea pune capăt unei perioade de instabilitate cronică, marcată de opt runde de alegeri în doar cinci ani.

Partidul său, „Bulgaria Progresivă”, a obținut 44,7% din voturi după numărarea a peste 90% dintre buletine, un scor care îl plasează la mare distanță de rivali și îi oferă șansa de a guverna singur. În urma sa s-au clasat coaliția pro-europeană PP-DB, cu 13,2%, și formațiunea GERB, condusă de fostul premier Boiko Borisov, cu 13,4%.

„Este o victorie a speranței asupra neîncrederii, a libertății asupra fricii și, dacă vreți, a moralității”, a declarat Radev, într-o conferință de presă.

Un lider controversat, între Est și Vest

Considerat un eurosceptic vocal și critic al sprijinului militar acordat Ucrainei în războiul cu Rusia, Radev a revenit în prim-plan după ce a demisionat din funcția de președinte, pe fondul protestelor care au dus la căderea guvernului anterior.

Campania sa, construită pe nemulțumirea populației față de corupție și instabilitate, a atras comparații cu lideri precum Viktor Orbán, mai ales după ce a vorbit despre reluarea relațiilor pragmatice cu Moscova și despre revenirea fluxurilor de energie rusească în Europa.

Totuși, mesajele sale rămân ambigue. Deși a criticat unele politici ale Uniunea Europeană, Radev a declarat că Bulgaria „își va continua parcursul european”, după aderarea la zona euro la începutul acestui an.

Întrebări fără răspuns privind politica externă

Analiștii spun că direcția reală a politicii externe bulgare rămâne neclară. Deși discursul său include accente critice la adresa Bruxelles-ului, nu există semnale că ar încerca să scoată Bulgaria din zona euro sau să blocheze ajutorul european pentru Ucraina.

Politologul Daniel Smilov avertizează însă că Radev ar putea fi supus unor presiuni interne pentru a adopta o linie mai eurosceptică.

„Primele semnale indică o politică pro-europeană, dar rămâne de văzut dacă acestea vor fi urmate de acțiuni concrete”, a explicat acesta.

Nemulțumiri interne: economia și costul vieții

Dincolo de geopolitică, provocările majore rămân interne. Deși Bulgaria a înregistrat progrese economice după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, nemulțumirile legate de costul vieții au crescut, mai ales după adoptarea monedei euro.

Căderea fostului guvern a fost declanșată inclusiv de proteste față de măsuri fiscale și creșterea contribuțiilor sociale.

„Principalele probleme sunt criza economică și cea demografică”, a declarat analistul Tihomir Bezlov, atrăgând atenția că soluțiile concrete lipsesc, deocamdată, din programul noii puteri.

Speranță și scepticism în rândul populației

Pe străzile din Sofia, reacțiile sunt împărțite. Unii văd în victoria lui Radev o șansă reală de schimbare, în timp ce alții rămân rezervați.

„Nu știu dacă va exista cu adevărat o schimbare, dar sper că va fi în bine. Oricum, era timpul pentru ceva nou”, spune un tânăr agent imobiliar din capitală.

Pentru moment, victoria lui Radev marchează o ruptură clară de vechile structuri politice. Rămâne însă de văzut dacă promisiunile de reformă și echilibru între Est și Vest vor putea fi transformate în realitate.