Anexarea Crimeei în cifre: cât costă absorbirea republicii autonome de către Rusia

În ciuda plajelor cu nisip fin şi a peisajelor încântătoare care au transformat Crimeea într-o destinaţie turistică îndrăgită de vechea aristocraţie rusă, peninsula din Marea Neagră este recunoscută şi petru amploarea corupţiei, fenomen cu o vechime importantă în regiune. După anexarea republicii autonome, Kremlinul calculează acum costurile exacte pe care le va suporta pentru a susţine economia haotică a Crimeei.

În perioada scurtă de dinainte de referendum, locuitorii din Crimeea au fost asaltaţi de propaganda rusă, care hiperboliza avantajele alipirii Crimeei la Federaţia Rusă. Chiar preşedintele rus Vladimir Putin a contribuit la implementarea acestei imagini prin discursurile sale în care compara condiţiile de viaţă din Ucraina şi din Rusia, competiţie complet în defavoarea guvernului de la Kiev, relatează agenţia Associated Press.

Luni, la o singură zi după organizarea referendumului, premierul Crimeei Aserghei Aksionov a scris pe contul său de Twitter că Moscova tocmai trimisese un ajutor financiar de 15 miliarde de ruble (aproape 300 milioane de euro), care a dublat peste noapte bugetul republicii autonome.

Odată îndeplinit obiectivul anexării Crimeei, Moscova încearcă să calculeze acum cheltuielile care vor apărea în urma alipirii de „Mama Rusie” a unei regiuni cu o economie „nu mai bună decât cea a Palestinei”, potrivit cuvintelor lui Igor Sliuniaiev, ministrul rus pentru Dezvoltarea Regională.

Ca parte din Ucraina, aproape 40% din bugetul anula al Crimeei de aproximativ 500 de milioane de dolari este susţinut de subvenţiile Kievului. Această valoare este un punct de plecare pentru Rusia, de la care specialiştii se aşteaptă să ofere o linie de finanţare cel puţin egală cu cea oferită de Ucraina.

Standardele de viaţă din Crimeea sunt radical diferite decât cele ale Rusiei. PIB-ul pe cap de locuitor din Rusia, ţară de origine a peste 100 de miliardari, este de aproximativ 10.000 de euro, pe când în Crimeea este doar 3.600 de euro, potrivit ultimelor date economice publicate, redate de AP.

Un alt motiv prin care autorităţile ruse şi-au justificat acţiunile intruzive a fost criteriul demografic. Mai mult de 500.000 de oameni (aproape un sfert din populaţia Crimeei) sunt pensionari. Atractiv este că în Rusia pensia este de aproape două ori mai mare decât cea oferită în Crimeea.

De menţionat mai este şi faptul că mulţi crimeeni trăiesc pe baza turismului, iar o mare parte din bani nu figurează în registrele oficiale şi nu ajung să fie impozitaţi. Însă specialiştii au avertizat că regiunea va fi privită mult timp de acum înainte drept nesigură, iar turiştii vor ocoli peninsula.

Dependenţa de Ucraina

Crimeea este puternic dependentă de Ucraina în ceea ce priveşte aprovizionarea cu apă şi energie. Aproape 80% din consumul de electricitate din regiune este furnizat de Ucraina, însă peninsula ar rămâne fără apă, dacă Ucraina i-ar închide robinetele, notează „The Economist”.

Industria prelucrătoare (chimică) şi mineritul (fier) acoperă 16% din PIB,  dar energia ucrainiană s-ar putea scumpi fel de mult cât se va scumpit gazul rusesc pentru Ucraina, începând cu aprilie. Consumul de gaze naturale al Crimeei ar putea fi asigurat din resurse proprii. Crimeea are capacitatea de producţie de  7 milioane de tone de ţiţei pe an, potrivit Russia Today, dar nu are nicio rafinărie locală.

Aproximativ 70% din cei peste şase milioane de turişti care vizitează peninsula în fiecare an sunt ucraineni, potrivit datelor transmise de postul TV Russia Today. Aceeaşi sursă a apreciat că turismul va trece printr-o perioadă mai dificilă, anticipând pierderi de 30%, însă se va redresa datorită ajutorului afaceriştilor ruşi.

În plus, economia din regiunea peninsulară va avea nevoie de un important ajutor financiar de urgenţă din partea Rusiei, care s-ar putea ridica la un miliard de dolari. Agricultura însumează, potrivit datelor oficiale, aproximativ 10% din PIB-ul republicii autonome.

Rusia a promis că va pune la punct infrastructura din Crimeea. Moscova şi Kievul au mai purtat discuţii mai lungi de zece ani privind ridicarea unui pod între cele două ţări, pe la strâmtoarea Kerci, însă au amânat de mai multe ori punerea în aplicare a planurilor.

Recent însă, autorităţile ruse au anunţat că planurile de construire a podului peste strâmtoarea Kerci au primit undă verde, proiectul desfăşurându-se de-a lungul mai multor ani, cu un preţ estimat la de milioane de ruble (aproape un miliard de euro). Nu în ultimul rând, autorităţile ruse au dezvăluit că există planuri şi pentru construirea unei reţele subterane de căi ferate şi tuneluri subacvatice în special în zona strâmtoarei Kerci.

Darea de mână a Rusiei

Chiar dacă cheltuielile totale ale tuturor acestor proiecte ar însemna miliarde de euro din vistieria Rusiei, tot nu ar fi un preţ prea mare pentru Kremlin. „Raportat la bugetul Rusiei, nu este o chestiune problematică”, a declarat Natalia Orlova, economist şef în cadrul grupului bancar Alfa Bank, citată de AP. „Chiar dacă ar cheltuit 5 miliarde sau 10 miliarde de euro, nu este o sumă care să schimbe dramatic situaţia”, a subliniat experta.

În fapt, anexarea Crimeei ar putea fi una dintre oportunităţile Rusiei de a obţine profit pe termen scurt, deoarece investiţiile pot duce în regiune la un boom al consumului.

Însă Crimeea a fost privită mult timp drept un paradis al reţelelor de crimă organizată. Neimplicarea guvernului ucrainean în evoluţia afacerile interne ale regiunii autonome se poate traduce prin permisiunea tacită a autorităţilor de a închide ochii la tradiţia nestrămutată a corupţiei, care a înflorit odată cu căderea URSS.