Analiză. Cu Benoît Hamon candidat al socialiştilor la alegerile prezidenţiale, totul e posibil în Franţa
0
Cu trei luni înainte de primul tur al prezidenţialelor , totul devine posibil în Franţa. Criza politică profundă care zguduie ţara a făcut ca oferta electorală a partidelor să fie mai puţin obişnuită, iar odată cu victoria necunoscutului Benoît Hamon în alegerile primare ale socialiştilor, lucrurile se complică şi mai mult.
Victoria lui Benoît Hamon sună ca o palmă dată de electoratul încă fidel Partidului Socialist, politicii duse în ultimii ani de François Hollande şi Manuel Valls. Această situaţie cu totul nouă pentru la stânga, vine într-un moment în care dreapta este zguduită de scandaluri care-l slăbesc puternic pe cadidatul republicanilor, François Fillon.
Necunoscutul Hamon
Benoît Hamon a câştigat detaşat primarele socialiştilor francezi. El a obţinut ieri, după turul doi, aproape 59% din sufragii, faţă de puţin peste 41 de procente pentru adversarul său, ex-premierul Manuel Valls. Alegeri care au atras mai multă lume decât la primul tur de scrutin de acum o săptămână.
Peste 2 milioane de francezi au venit ca să-l desemneze pe învingătorul de duminică seara. În vârstă de 49 de ani, Benoît Hamon şi-a început cariera ca simplu militant la UNEF, principalul sindicat studenţesc şi în rândul unei mari asociaţii anti-rasiste, SOS-Racisme, la sfârşitul anilor '80. Ulterior a devenit primul preşedinte al mişcării tinerilor socialişti şi s-a apropiat de ex-premierul Lionel Jospin. Ales deputat european între anii 2004-2009, Hamon devine şi purtător de cuvânt al Partidului socialist, un partid în sânul căruia va reprezenta tendinţa reformistă înainte de a deveni reprezentantul aripii stânge a socialiştilor.
În cursul carierei sale politice, Hamon a fost ministru delegat la Economia socială şi solidară şi a ocupat foarte scurt timp - 5 luni - postul de ministru al Educaţiei naţionale în 2014.
Prima misiune a lui Benoît Hamon – „imposibilă“ spun unii - va fi să reunească în jurul lui partidul socialist, un partid mai destrămat ca niciodată. Pariul va fi greu de câştigat întrucât o serie de aleşi socialişti au anunţat déjà că îl vor sprijini pe Emmanuel Macron. Va urma pasul doi, atragerea unui electorat mai larg, dacă socialistul vrea să aibă o şansă minimă ca să câştige prezidenţialele.
Să nu uităm că la stânga spectrului politic, în afară de Hamon mai există déjà în cursă un ecologist, un reprezentant al stângii radicale în persoana mediaticului Jean-Luc Mélenchon şi deci Macron. Hamon va trebui să-şi clarifice puţin programul politic, să-l facă mai credibil, mai fezabil decât o listă de simple propuneri utopiste, notează RFI.
Promisiunile lui Hamon
Benoît Hamon a prezentat un program care se vrea foarte de stânga dar şi innovator. Punctul-forte al programului candidatului socialist la prezidenţiale este introducerea treptată şi pe termen mediu, a unui „venit universal“.
O sumă de bani - circa 750 de euro - dată tururor francezilor, şomeri sau nu, tineri şi bătrâni, de când se nasc şi până mor. În căutare de bani pentru a o aplica şi în ideea că locurile de muncă pentru oameni vor fi tot mai rare într-o lume tot mai automatizată, Hamon propune şi o taxă pe roboţi. În rest, măsurile sale economice sunt destul de neclare, susţin analiştii politici.
Pe plan politic, Hamon vrea o reformă instituţională profundă. Vrea să recunoască votul alb, doreşte ca politcienii să nu mai cumuleze mai multe mandate, vrea să-i lase pe străini să voteze la alegerile locale, ar dori vot proporţional la alegerile legislative şi să introducă un mandat unic prezidenţial de 7 ani - actualmente, un preşedinte francez poate ocupa postul de două ori la rând câte 5 ani.
Hamon vrea să creeze o poliţie anti-discriminări, vrea să legalizeze eutanasia activă şi doreşte să legalizeze consumul de cannabis. De notat că la capitolul politică internaţională, programul lui Hamon este cel mai vag.
Hamon şi-a petrecut o parte a copilăriei în Senegal, la Dakar. A devenit cunoscut odată cu preluarea mandatului de ministru delegat în 2012, în perioada guvernului condus de Jean-Marc Ayrault şi, timp de trei luni, a fost ministrul educaţiei. Pentru că nu era de acord cu orientarea economică a executivului, pe care o considera prea liberală, Hamon a demisionat din Guvern în 2014, mai arată AFP.
În campania pentru prezidenţiale, Benoît Hamon a respins ideea de "cursă a creşterii economice", spunând că preferă o abordare temperată. A spus că vrea să încurajeze reducerea programului de lucru, s-a pronunţat în favoarea unei societăţi în care oamenii să nu mai fie stigmatizaţi pentru orientare sexuală, gen sau religie.
Alte probleme pentru candidatul dreptei
François Fillon,62 de ani, candidatul dreptei franceze la alegerile prezidenţiale, este în centrul unui nou scandal. Potrivit publicaţiei Le Journal du Dimanche, el ar fi deturnat fonduri publice între 2005 şi 2007, pe vremea când era senator.
Oficialul ar fi primit şapte cecuri în valoare de mai bine de 20 de mii de euro. Banii ar fi fost destinaţi remunerării unor funcţionari, dar ar fi ajuns în buzunarul lui François Fillon printr-un sistem de comisioane ilegale.
Noile acuzaţii vin în contextul în care candidatul dreptei franceze este în centrul unui alt mare scandal. Procurorii francezi au deschis o anchetă în cazul soţiei sale, după ce aceasta ar fi primit 500 de mii de euro de la cabinetul parlamentar al soţului, fără să fi lucrat acolo. Fillon a fost desemnat candidatul conservatorilor în noiembrie.
El promite în această campanie că va reforma dramatic piaţa liberă, a adoptat poziţii dure în privinţa imigraţiei şi islamului, susţine valorile familiale tradiţionale şi promite totodată relaţii mai prietenoase cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Adversarii lui Hamon şi Fillon
Marine Le Pen, 48 de ani, lidera extremei drepte, care se opune vehement migraţiei, vrea să consolideze frontierele Franţei şi să reintroducă moneda naţională, francul. De când a preluat conducerea Partidului Frontul Naţional (FN) de la tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, în 2011, ea şi-a abandonat poziţiile antisemite şi s-a concentrat asupra protecţionismului economic şi fricilor faţă de islam. Această schimbare a consolidat şansele formaţiunii în rândul alegătorilor, înainte de scrutinul din primăvară.
Emmanuel Macron,39 de ani, un politician de centru, îşi face campanie promovând piaţa liberă şi valorile europene. El propune o flexibilizare a reglementărilor stricte în domeniul muncii, în special cu privire la programul de muncă de 35 de ore, în vederea unei stimulări a angajărilor.
Macron este un fost bancher de investiţii. El a devenit consilierul economic al lui Hollande la Palatul Elysee în 2012, iar doi ani mai târziu ministru al Economiei. El a părăsit Guvernul anul trecut, după ce şi-a lansat propria mişcare, ”En marche!”. El nu a fost vreodată în vreo funcţie.
Jean-Luc Melenchon, 65 de ani, este un fost socialist, care a părăsit partidul în 2008 şi şi-a creat propria mişcare de extremă stânga, Partidul de Stânga.
El se prezintă ca un candidat al poporului, îndeamnă la reforme care să facă Uniunea Europeană (UE) ”şi mai democrată” şi promite măsuri de protecţie a mediului înconjurător. El promite totodată o creştere a salariului minim de la 1.149 de euro, cât este în prezent, la 1.300 de euro.
Melenchon a candidat la alegerile prezidenţiale din 2012 şi s-a clasat al patrulea, cu 11,1% din voturile exprimate în turul întâi.
Ce spun sondajele
Un sondaj realizat de Kantar Sofres-One Point pentru Le Figaro, RTL şi LCI arată că lidera extremei dreapta Marine Le Pen ar câştiga primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, pentru locul doi luptându-se Francois Fillon şi Emmanuel Macron.
Fostul ministru al Economiei Emmanuel Macron, creditat pe poziţia a treia în intenţiile de vot în primul tur al alegerilor prezidenţiale, l-ar înfrânge pe candidatul dreptei François Fillon în al doilea tur, potrivit unui sondaj Kantar-Sofres-Onepoint realizat pentru Le Figaro, RTL şi LCI şi publicat duminică, relatează Reuters.
Candidatul mişcării "En marche!" ar obţine o victorie atât în faţa fostului premier al lui Nicolas Sarkozy (LR, dreapta)) - cu 58 la 42% din intenţii -, cât şi în faţa şefei Frontului Naţional (FN, extrema dreaptă) Marine Le Pen - cu 65 la 35%.
François Fillon ar obţine o victorie în faţa lui Le Pen, cu 60 la 40% din intenţiile de vot.
În primul tur, Marine Le Pen (25%) este creditată prima în intenţiile de vot, urmată de Fillon (21%) şi Emmanuel Macron (20%).
Benoît Hamon -care tocmai a fost învestit candidat al Partidului Socialist (PS) împotriva lui Manuel Valls - este creditat cu 13% din intenţiile de vot.
Fostul ministru al Educaţiei îl devansează pe candidatul "La France insoumise" Jean-Luc Mélenchon (10%) şi pe preşedintele MoDem François Bayrou (5%), care nu şi-a exprimat încă intenţiile cu privire la alegeri.
În cazul unei absenţe al liderului de centru, raporturile de forţe rămân aproape neschimbate: Benoît Hamon (15%), Jean-Luc Mélenchon (10%), Emmanuel Macron (21%), François Fillon (22%), iar Marine Le Pen (25%).
”Ţinând cont de incertitudinile şi instabilitatea actuale, un al doilea tur fără François Fillon nu este exclus, chiar dacă nu nu este cel mai probabil în acest stadiu”, a declarat Emmanuel Rivière de la Sofres. ”Ceea ce consolidează dinamismul lui Emmanuel Macron este mai ales «Penelopegate». Degringolada lui François Fillon îl face să urce pe Emmanuel Macron".
Alegătorii lui Marine Le Pen sunt cei mai siguri de alegerea lor în primul tur (78%), urmaţi de cei ai lui François Fillon (61%), Jean-Luc Mélenchon (56%), Benoît Hamon (46%) şi Emmanuel Macron (41%).
Sondajul a fost realizat online pe 26 şi 27 ianuarie, pe un eşantion de 1.032 de persoane înscrise pe listele electorale, reprezentativ pentru populaţia franceză în vârstă de peste 18 ani.
Pieţele au început să simtă problemele
Alegerile prezidenţiale din Franţa devin rapid una dintre cele mai imprevizibile curse din ultimii ani, chiar şi luând în considerare decizia Marii Britanii de a ieşi din UE şi alegerea lui Donald Trump la conducerea Statelor Unite, scrie MarketWatch.
Pieţelor a început deja să simtă problemele, dublând diferenţa dintre preţul de cumpărare şi preţul de vânzare pe piaţă dintre obligaţiunile franceze şi cele germane în doar câteva săptămâni
Pe măsură ce alegerile se apropie, şi devine clar că niciunul dintre candidaţi are un program credibil pentru recuperarea economiei Franţei, una dintre cele mai mari din lume, această diferenţă va deveni şi mai mare.
A paria contra guvernului francez pe piaţa obligaţiunilor a devenit cea mai uşoară afacere speculativă din lume. Piaţa obligaţiunilor suverane franceze este a patra ca mărime din lume, după cele ale SUA, Japoniei şi Italiei.
Doi dintre candidaţi ar fi catastrofali pentru economie. Marine Le Pen a ameninţat cu un protecţionism în stilul lui Donald Trump şi că va scoate Franţa din zona euro. Însă ea nu are niciun plan clar despre cum va face aceste lucruri.
Benoît Hamon îl face pe socialistul american Bernie Sanders (concurent la preşedinţia SUA) să pară cuminte. Francezul face promisuni de cheltuieli nerealiste, cu doar o taxă pe roboţi pentru a le finanţa.
François Fillon şi Emmanuel Macron sunt mult mai credibili, dar doar până la un punct. Franţa este total nepregătită pentru reducerile cheltuielilor publice promise de Fillon, iar singurul lucru de care Franţa are nevoie este un preşedinte care intră schiopătând în birou sprijinit doar de un mandat slab şi care îşi petrece apoi următorii cinci ani ferindu-se de procurori.
Macron este cel mai tânăr şi proaspăt dintre candidaţi, şi curând va deveni favoritul pieţelor şi afacerilor mari. Însă politicile sale sunt atât de vagi încât nu va şti ce să facă la Palatul Elysée. Ca ministru al economiei, a făcut un joc bun, dar n-a înscris mai deloc – dereglementarea rutelor de autobuz a fost una din puţinele sale realizări remarcabile, şi este greu de crezut că mai multe autobuze sunt răspunsul problemelor Franţei.
Se încarcă comentariile...
