Ambasada Ucrainei la București oferă explicații după noua lege privind minoritățile naționale, contestată de comunitatea românească

Ambasada Ucrainei la București a transmis clarificări după adoptarea de către Rada Supremă a unei noi legi privind drepturile educaționale ale minorităților naționale, act normativ care a stârnit îngrijorări în rândul comunității românești din Ucraina din cauza impactului asupra școlilor cu predare în limba română.

Legea instituie un sistem de garanții complementare, care vizează și limba de predare Foto: FORO arhivă AFP

Reprezentanții Kievului susțin că modificările legislative fac parte din procesul de armonizare a legislației ucrainene cu standardele europene și au ca obiectiv consolidarea garanțiilor pentru minoritățile naționale, în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Potrivit Ambasadei, legea adoptată pe 12 octombrie 2026 „extinde posibilitățile de exercitare a drepturilor educaționale în limba maternă” și introduce garanții suplimentare privind folosirea limbilor minoritare în sistemul de învățământ.

„Legea instituie un sistem de garanții complementare, care vizează limba de predare, recunoașterea instituțională a școlilor în care predarea se desfășoară în limbile minorităților naționale, precum și stabilește modalitățile de implicare a părinților, de asigurare a identității culturale și de garantare a continuității procesului educațional”, precizează, într-o postare pe Facebook, Ambasada Ucrainei la București.

Ambasada Ucrainei explică ce prevede noua lege

Potrivit Ambasadei Ucrainei la București, orintre principalele prevederi ale Legii se numără:

• Consacrarea dreptului de a utiliza limba unei minorități naționale care este limbă oficială a Uniunii Europene, alături de limba ucraineană, în procesul educațional. Pentru prima dată, această garanție este extinsă în mod explicit dincolo de activitățile didactice propriu-zise, incluzând și alte forme de comunicare între elevi și ceilalți participanți la procesul educațional, în interiorul spațiilor școlare;

• Introducerea unui nou statut juridic oficial pentru instituțiile de învățământ ale minorităților naționale. O școală în care peste 50% dintre elevi studiază în limba minorității respective poate dobândi acest statut, care va putea fi reflectat în denumirea oficială a instituției și în actele sale constitutive;

• Programele educaționale pot include a studierea istoriei, culturii materiale și spirituale, tradițiilor, simbolurilor și obiceiurilor minorității naționale respective. Aceasta creează pentru școlile respective un cadru juridic mai coerent în vederea susținerii procesului educațional și a păstrării identității culturale;

• Scutirea de la obligativitatea certificării competențelor de cunoaștere a limbii ucrainene pentru actualii directori ai instituțiilor private de învățământ care includ o clasă sau o grupă cu predare în limba unei minorități naționale care este limbă oficială a Uniunii Europene;

• Introducerea unei flexibilități sporite în cadrul evaluării externe (Examenul național de bacalaureat). Elevii care obțin sau au obținut studii secundare în limba unui popor indigen ori a unei minorități naționale, a căror limbă de studiu este una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, vor putea solicita și primi materialele traduse ale evaluării externe în limba respectivă;

• Se prevede ca instituțiile de învățământ ale minorităților naționale (comunităților) din Ucraina să poată elibera, la cererea părinților, documentele oficiale de studii și anexele acestora atât în limba de stat a Ucrainei, cât și în limba minorității naționale respective;

• Garantarea continuității educației în limbile minorităților naționale și instituirea unei protecții legislative corespunzătoare. În cazul reorganizării sau desființării unei instituții publice de învățământ secundar general (învățământ gimnazial și liceal) cu predare în limba unui popor indigen din Ucraina sau unei minorități naționale (comunități) din Ucraina, elevilor li se garantează posibilitatea de a-și continua studiile, la cererea părinților, la nivelul corespunzător de învățământ secundar general, într-o altă instituție de învățământ cu statut corespunzător, în care predarea se desfășoară în limba poporului indigen sau a minorității naționale (comunității) respective din Ucraina și care funcționează în cadrul aceleiași unități administrativ-teritoriale;

• Introducerea unei proceduri suplimentare de avizare în cazul reorganizării și desființării instituțiilor publice de învățământ secundar general ale popoarelor indigene din Ucraina sau ale minorităților naționale (comunităților) din Ucraina, necesită avizare suplimentară de către Ministerul Educației și Științei al Ucrainei;

• Asigurarea finanțării prin subvenții pentru școlile care au clase sau grupe cu predare în limbile minorităților naționale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, inclusiv în situațiile în care numărul elevilor scade sub pragurile minime prevăzute de normele generale.

Kievul spune că legea asigură echilibrul dintre limba de stat și identitatea minorităților

Autoritățile ucrainene susțin că modificările legislative urmăresc să găsească un echilibru între învățarea limbii oficiale a statului și conservarea identității etnice și culturale a comunităților minoritare.

În poziția transmisă la București, Ambasada Ucrainei afirmă că noua lege va contribui la „asigurarea unui echilibru între dobândirea unui nivel adecvat de stăpânire a limbii de stat și păstrarea identității lingvistice și culturale a minorităților naționale”.

„Ucraina va continua eforturile pentru asigurarea deplină a drepturilor minorităților naționale (comunităților) și ale popoarelor indigene, în conformitate cu angajamentele internaționale asumate, standardele europene și principiile respectării demnității umane, egalității și nediscriminării”, a mai transmis Ambasada Ucrainei.

Dialog româno-ucrainean privind drepturile minorităților

Diplomații ucraineni au amintit și reluarea dialogului bilateral pe tema protecției minorităților naționale. În august 2026, România și Ucraina au organizat prima reuniune, după mai mulți ani, a copreședinților Comisiei interguvernamentale mixte privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale.

Potrivit Ambasadei, cele două state pregătesc în perioada următoare o ședință plenară a Comisiei, în cadrul căreia vor fi analizate situația comunității române din Ucraina și cea a minorității ucrainene din România.