„Am atacat NATO și am câștigat”. Simularea unui atac fulger al Rusiei asupra Lituaniei nu s-a terminat bine pentru europeni

Un analist militar care a jucat rolul șefului Statului Major rus într-un exercițiu strategic desfășurat în Germania afirmă că NATO ar putea fi vulnerabilă în fața unei crize rapide pe flancul estic, în special dacă reacția politică europeană este întârziată sau divizată, scrie Foreign Policy.

Trupe ruse/FOTO:Profimedia

Exercițiul, organizat în decembrie 2025 la Universitatea Helmut Schmidt a Bundeswehrului din Hamburg, nu a urmărit simularea tacticilor de luptă propriu-zise, ci procesul decizional politic în interiorul alianței.

Scenariul pornea de la ipoteza unui armistițiu între Rusia și Ucraina în vara anului 2026. În timp ce Moscova propunea Germaniei reluarea relațiilor economice și revenirea la cooperarea de dinaintea războiului, Kremlinul intensifica presiunile asupra statelor baltice și invoca o presupusă criză umanitară în exclava Kaliningrad.

Atacul asupra Lituaniei

În cadrul jocului, participantul care interpreta conducerea militară rusă a decis să lanseze o ofensivă rapidă asupra Lituaniei.

Potrivit relatării sale, obiectivul principal nu era ocuparea pe termen lung a teritoriului, ci paralizarea procesului de decizie al NATO și testarea voinței politice a Europei.

Planul prevedea un atac simultan din Belarus și Kaliningrad pentru a controla coridorul Suwalki — fâșia strategică de teritoriu care leagă Polonia de statele baltice.

Forțele ruse simulate includeau aproximativ 100.000 de militari în întreg teatrul de operațiuni, dintre care circa 12.000 reprezentau forța principală de atac din Belarus. Operațiunea era sprijinită de unități aeropurtate, artilerie, sisteme anti-aeriene și drone.

Autorul susține că viteza a fost elementul-cheie al strategiei. „Problema fundamentală pentru NATO este că Rusia are deja trupe în regiune, în timp ce alianța are nevoie de timp pentru a aduce întăriri”, explică acesta.

NATO, surprins de rapiditatea atacului

Potrivit simulării, forțele ruse au reușit să creeze rapid un fapt împlinit pe teren înainte ca NATO să poată organiza o contraofensivă coerentă.

Analistul afirmă că liderii europeni — în special cei germani — au fost paralizați de perspectiva unui conflict direct cu Rusia și de riscul escaladării nucleare.

În cadrul exercițiului, SUA au ales să nu intervină imediat, lăsând europenii să gestioneze criza. Această întârziere a fost suficientă pentru ca Rusia să își consolideze pozițiile și să transforme coridorul Suwalki într-o zonă controlată prin drone, artilerie și lovituri de precizie cu rază lungă.

Scenariul includea și posibilitatea unei escaladări nucleare tactice, prin activarea armelor nucleare din Belarus și Kaliningrad pentru a descuraja o contraofensivă NATO.

„Europa intră într-o perioadă periculoasă”

Analistul avertizează că, odată cu eventualul sfârșit al războiului din Ucraina, Europa ar putea intra într-o perioadă de vulnerabilitate strategică față de Rusia.

Potrivit acestuia, armata rusă ar putea ieși din conflict mai numeroasă, cu experiență acumulată pe câmpul de luptă și cu avantaje tehnologice în domenii precum războiul la distanță, dronele și țintirea dinamică.

În același timp, statele europene ar avea nevoie de ani pentru a recupera decalajele privind apărarea aeriană, munițiile de precizie și capacitățile de neutralizare a sistemelor anti-aeriene rusești.

Întrebarea centrală pentru Europa

Concluzia exercițiului, spune anaistul, nu a fost strict militară, ci politică. „Întrebarea fundamentală este dacă Germania și Europa sunt cu adevărat pregătite să intre într-un război cu Rusia pentru apărarea statelor baltice, chiar și fără sprijin imediat american”, afirmă acesta.

În opinia sa, descurajarea nu depinde doar de capabilitățile militare, ci și de percepția adversarului asupra voinței politice a NATO.

„În jocul de război, noi, cei care reprezentam Rusia, am pornit de la convingerea că Germania va ezita. Și asta a fost suficient pentru a câștiga.”