SUA vor o prezență militară mai mare în Groenlanda. Emisarul lui Trump: „Este timpul să ne punem din nou amprenta”

Trimisul special al Statelor Unite în Groenlanda, Jeff Landry, a declarat miercuri că Washingtonul trebuie să își consolideze prezența în teritoriul autonom danez, în contextul interesului tot mai mare manifestat de administrația Donald Trump pentru insula arctică strategică.

SUA vor o prezență militară mai mare în Groenlanda. FOTO: Shutterstock

„Cred că este timpul ca Statele Unite să-şi pună din nou amprenta asupra Groenlandei. Cred că aţi observat că preşedintele vorbeşte despre consolidarea operaţiunilor de securitate naţională şi despre realocarea personalului în anumite baze din Groenlanda”, a afirmat Landry într-o declarație pentru AFP, la finalul primei sale vizite oficiale pe insulă de la numirea sa în funcție, în decembrie 2025.

Emisarul american, care este și guvernator republican al statului Louisiana, a mers mai departe și a susținut că „Groenlanda are nevoie de Statele Unite”.

Vizita sa a provocat însă controverse în Groenlanda, întrucât Landry nu fusese invitat oficial de autoritățile locale. În prezent, armata americană are o singură bază militară pe insulă, la Pituffik, în nordul Groenlandei, deși în perioada de vârf a Războiului Rece SUA operau 17 instalații militare în regiune.

Donald Trump a vorbit în repetate rânduri despre importanța strategică a Groenlandei și despre necesitatea ca Statele Unite să controleze insula din motive de securitate națională. Liderul de la Casa Albă a avertizat că, în lipsa unei influențe americane puternice, Groenlanda ar putea ajunge sub influența Chinei sau a Rusiei.

Poziția geografică a insulei este considerată esențială pentru apărarea SUA, Groenlanda aflându-se pe cea mai scurtă rută pentru eventuale rachete între Rusia și America de Nord. În plus, teritoriul ascunde importante resurse de metale rare și ar putea deveni un punct strategic pentru noile rute maritime deschise de topirea gheții arctice.

Presa internațională a relatat recent că Washingtonul ar intenționa să deschidă trei noi baze militare în sudul Groenlandei. Actualul pact de apărare dintre SUA și Danemarca, semnat în 1951 și actualizat în 2004, permite deja americanilor să își extindă infrastructura militară pe insulă, cu condiția informării prealabile a autorităților daneze și groenlandeze.

În ianuarie, Donald Trump și-a reluat declarațiile privind preluarea Groenlandei, iar ulterior a fost creat un grup de lucru americano-dano-groenlandez pentru a analiza preocupările administrației de la Washington.

Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a admis că situația este delicată. „Chiar dacă dorinţa «stăpânului» de a-şi «asigura controlul asupra Groenlandei (...) este total lipsită de respect, (...) suntem obligaţi să găsim o soluţie”, a declarat acesta marți, în marja unui forum economic dedicat Groenlandei.

Nielsen a precizat însă că discuțiile cu partea americană au fost „constructive”, dar a subliniat că nu există „niciun semn (...) că s-ar fi schimbat ceva” în poziția SUA.

Atât autoritățile din Groenlanda, cât și cele din Danemarca au transmis în repetate rânduri că doar groenlandezii pot decide viitorul insulei.

Într-un interviu acordat publicației groenlandeze Sermitsiaq, Jeff Landry a încercat să alimenteze și dezbaterea privind independența Groenlandei față de Danemarca. Deși majoritatea populației susține ideea independenței, guvernul local nu are în prezent un plan concret în această direcție, în principal din cauza dependenței economice de Copenhaga.